AJTR
Arhitectura brăneană între vechi și nou; oportunități de dezvoltare a agroturismului în zonă Arhitectura brăneană între vechi și nou; oportunități de dezvoltare a agroturismului în zonă
Zona Bran-Moeciu-Fundata este, fără îndoială, un brand al turismului nostru rural. Deține întâietatea și în privința potențialului său turistic. Să luăm în calcul fie... Arhitectura brăneană între vechi și nou; oportunități de dezvoltare a agroturismului în zonă

Zona Bran-Moeciu-Fundata este, fără îndoială, un brand al turismului nostru rural. Deține întâietatea și în privința potențialului său turistic. Să luăm în calcul fie și numai faptul că aici există peste 500 de pensiuni. Cum se arată ele, asta e o altă poveste. Lipsa unor reglementări în ceea ce privește modul de construire, a specificității arhitecturii locale, a dus și la o absența unei omogenități armonioase.

Multe pensiuni, deși făcute cu bun gust, frumoase-frumoase, par aduse, mai degrabă, de pe meleaguri austriece sau elvețiene. Din fericire, cam toate aceste „structuri de primire” sunt realizate din culori aproape de cele naturale, fapt ce nu afectează peisajul. Dintre acestea, multe au fost realizate în perioada de boom a fondurilor Sapard și făcute cu ținta clară a unor profituri rapide. Ulterior, au dezamăgit și deja multe dintre ele sunt scoase la vânzare.

În zonă însă există și pensiuni de succes, aparținând celor care se dedică acestei activități spre 100%, a celor care fac parte din comunitate, care doresc să trăiască aici. După o întâlnire la care am participat pe tema arhitecturii brănene și la care au venit reprezentanți ANTREC și reprezentanți ai proprietarilor de pensiuni din zonă, am înțeles o parte dintre greutățile pe care le întâlnesc localnicii, dar și că sunt animați de dorința de a progresa, de a se dezvolta, de a reuși.

DSC_2638

Muzeul satului brănean – o privire în trecut
Aflat în imediata vecinătate a castelului Bran, care se profilează frumos în zare și asigură cadrul perfect pentru acest mini-muzeu, este atât de discret încât, deși am mai vizitat castelul în câteva rânduri, nu am avut cunoștință de el. Asta până când am ajuns aici pentru a studia arhitectura brăneană în cadrul unui eveniment dedicat. Vina mea sau a miilor de turiști: merg ață către castel, trecând cu vederea acest mic refugiu al patrimoniului local. Din păcate, terenul ocupat de muzeu este retrocedat, iar căsuțele vor fi mutate în Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu. Să vedem cum vor rezista la această strămutare exponatele, adevărate capodopere, majoritatea aduse în acest loc în jurul anului 1960. Sunt case ce-și au obârșia în satele Sohodol, Peștera, Moeciul de Sus, Hodăița, Șura, Poarta. Cel mai des întâlnit tip de locuință în zona Branului avea ca structură „clasică” o curte interioară, pentru adăpostirea animalelor, și erau formate din casă, casa mare și tindă. Curțile erau pătrate sau poligonale, iar casele celor mai înstăriți se prezentau în formă de L sau U, cu 4 încăperi: casa mare, casa, tindă și celar.

muzeu 4

Materiale folosite în construirea caselor erau, cum altfel?, naturale, acoperișul fiind realizat din bucăți de lemn asamblate în sistemul numit șiță; acum, puțini meșteri mai stăpânesc acest meșteșug. Materialele naturale folosite în arhitectura casei ajutau și ajută la protejarea sănătății celor care o locuiesc, anumite materiale sintetice dezvoltând toxine periculoase pentru oameni. Interiorul arată preocupările din trecut: război de țesut, bucătărie, ulcele, ștergare frumoase, creșterea animalelor.

Reîntorcându-ne la arhitectura brăneană actuală, puține sunt pensiunile care respectă tradiția, una dintre ele, dacă nu singura 100% brăneană, fiind Hanul Oierului (fost Valea Arginților) din satul Șimon-Bran, care este construită și cu materiale naturale și are și acoperișul specific, din șiță.

muzeu

Dar dacă în privința arhitecturii actuale multe nu se pot schimba peste noapte, nici o întoarcere în trecut nu este de dorit. Ar fi și culmea să ne așteptăm turiștii cu vacile în curte! De construit s-a construit mult și deși nu prea în stilul brănean vechi – adaptat, cu număr crescut de camere, etc. -, zona este frumoasă și se poate crește numărul de turiști prin diferite manifestări culturale, prin calitatea serviciilor și facilități moderne – toalete, dușuri, aer condiționat etc., cum spune, de pildă, doamna Carmen Pavel, președinte al J’Info Tours, inițiatoarea dezbaterii pe teme brănene: „Dintotdeauna, turiștii au vrut să vadă cum trăiau oamenii de la țară, să cunoască tradițiile și obiceiurile… Ne dorim să popularizăm cât mai mult tradițiile… În zona rurală să venim doar cu avantajele oferite (de modernism), avantaje fără de care nu putem trăi civilizat”.

DSC_2723

Inedit în zona Bran-Moeciu
Puteți vedea încă păstorii cum se întorc cu vitele de la pășune. Aceste imagini nu se mai văd în lumea occidentală. Și dacă unii se duc taman în Cuba pentru a admira boi albi la plug (nu că acolo mișună în neștire, dar există), de ce nu se poate face din aceste „priveliști” și o imagine-emblemă pentru această zonă? Sau altele, pentru agroturismul din România.

Ce mai cred că ar fi frumos și ar atrage turiștii în zonă? Știu că este ușor cu ideile, mai ales când sunt legate de munca altora, dar poate inspiră pe cineva: pe lângă drumețiile, care deja se fac, mai multe implicări ale turiștilor, cât mai tematice, sunt convinsă că ar avea succes. De exemplu, la cules de ciuperci și, după aceea, gătirea lor la bucătărie; sau ateliere de țesut, ateliere de olărit pentru copii și pentru cei mari, alte ateliere pe 2-3 zile. Și, de ce nu, o zi la pășune cu păstorii? La pensiunea Hanul Oierului, de exemplu, turiștii sunt învățați să își facă singuri bulz. Pe care îl mănâncă, după aceea, cu mare plăcere…

foc de tabara si vin fiert la hanul oierului

Cât despre atragerea și creșterea numărului de turiști străini contează enorm modul cum sunt întâmpinați, cunoașterea limbii engleze de către proprietari și un website în limba engleză, prezența pe booking.com și alte medii. Inutil să mai spunem că la acestea este nevoie să se adauge multă căldură, multă atenție la rezolvarea cerințelor turiștilor, introducerea lor în viața comunității. Ce spuneți de o petrecere tematică la care să fie invitați vecini sau meșteșugari locali? Oamenii au nevoie de acest tip de turism și e păcat să nu venim, așa cum trebuie, în întâmpinarea lor.

Am scris despre subiect și aici

Text și fotografii: Mirela Șurghie – http://extravita.ro/

admin

Niciun comentariu pana acum.

Fii primul care lasa un comentariu.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *