AJTR
Din dragoste pentru Andaluzia
Cine a trăit măcar o zi în Andaluzia, olé, se îndrăgostește deplin şi iremediabil de mirificul ținut azuriu, de...
În hagialâc la Ierusalim
Jupâneasa Marghioala Procopoaia avusese de mică dragoste pentru cele sfinte și aplecare spre viața monahală. Hagialâcul la Ierusalim, datoria...
Din cuhniile Brâncoveanului…
A fost in vremea de cumpanire dreapta si cinstita a Brancoveanului, cand era fidel supus Sublimei Porti si il...
Lauterbrunnen – pronaosul templului de gheata
Text : Teodor Cardei Pe oricare traseu vei încerca să te  apropii de Interlaken, vara sau iarna, un şir de creste înzăpezite cu piscuri de peste 4000 m altitudine de pe care se prăvălesc gheţari imenşi te atrage.       Intri pe o vale destul de îngustă, împădurită, la început, în lungul căreia curge un râu cu apă de culoare verzulie, ca toate apele de la baza gheţarilor, o cale ferată paralelă cu şoseaua, care atunci când întâlneşte o pantă are montată pe centru încă o şină dinţată, acea cremalieră care ajută trenul să urce sau să coboare. Aproximativ după trei kilometri, din versantul din stânga apare prima cascadă, apoi următoarea şi…următoarea. Laşi maşina încet, vrei să cauţi o parcare în preajma cascadei să faci o fotografie în care să surprinzi curcubeul din stropii dimineţii, trece pe lângă tine un tren albastru cu cinci sau şase vagoane elegante ale căror geamuri sclipesc de curăţenie, inscripţionate Berner Oberland-Bahn, te surprinde acest  şarpe albastru care se apropie fără nici un zgomot, nu mai este timp de incă o fotografie, că deja a patruns prin pădurea de molid lăsând în urma doar foşnetul cetinilor care se leagănă .  Intrarea în Lauterbrunnen te surprinde cu vreo  câteva clădiri construite cu mulţi ani în urmă, nelipsita biserică catolică pe al cărei perete citeşti ora exactă pe un ceas solar, o parcare impunătoare în care de fiecare dată erau locuri suficiente şi nelipsita gară . Toate clădirile au regim fie de hotel sau de pensiune, preţurile de cazare sunt la nivel elvetian dar pentru cei mai puţin pretenţioşi sunt două campinguri cotate la trei şi patru stele, unde condiţiile oferite sunt perfecte. Drapelul elvetian este întâlnit oriune-ţi arunci privirea, chiar şi la 300 de metri, acolo, sus, pe stânca de unde curge, zi şi noapte... Afla mai multe
Lacul vulturilor: acolo unde norii mângâie caprele negre
Text și fotografii: TEODOR CÂRDEI A trecut vara, chiar și toamna este spre sfârșite, iar muntele și-a recăpătat liniștea bine meritată, după ce mașinile de teren și mult zgomotoasele ATV-uri au intrat la odihnă. Ce vremuri frumoase erau cu douăzeci de ani în urmă, când în munte urca doar câte un grup de trei-patru tineri! Liniștiți, întindeau un cort la adăpost de vânt, încălzeau la un foc o conservă și o bucată de șuncă, ascultau liniștiți o poveste, gustând în același timp un asfințit de... Afla mai multe