AJTR
Cuvintele rămân… Cuvintele rămân…
Camelia Maria Manea Suntem pradă iluziei că toate-s veşnice. Hoinărim printre gânduri, printre amintiri, legăm prietenii, tânjim după iubire, ne bucurăm de surâsul copiilor…... Cuvintele rămân…

Camelia Maria Manea
Suntem pradă iluziei că toate-s veşnice. Hoinărim printre gânduri, printre amintiri, legăm prietenii, tânjim după iubire, ne bucurăm de surâsul copiilor… Ei sunt cei ce vor construi după ce noi nu vom mai fi! Apoi… vine o zi când căutarea lasă locul de resemnării, când bucuria de a trăi se transformă în aşteptarea trecerii fără de glas… fără de popas… şi, atunci, nu mai e nevoie nici de amintiri, nici de regrete, nici de aşteptări…
Cine mai are timp acum să asculte glasul celui care parc-ar hoinări printre gânduri, dar n-are cuvinte să le exprime? …Parc-ar căuta printre amintiri, dar nimeni nu are răbdare să i le asculte? …Sau ar vrea să lege o prietenie caldă, dar toţi sunt prea grăbiţi ca să-i mai întindă mâna? …
Ticu Ion Ionescu a creat poeme pentru că avea în suflet duhul cuvintelor şi pentru că iubea nespus sâmburele adevărului calm, rafinat, netrucat… Mă bucur că am avut privilegiul de a cunoaşte mai degrabă POETUL decât OMUL! Mă bucur că, pe unul dintre drumurile prăfuite care duceau către românime, în mijlocul comunităţilor de timoceni cu inima cât Universul înstelat al Banatului sârbesc, în plictisul drumului lung cu autocarul, am cunoscut întâmplător pe acest poet al cuvintelor credincioase limbii române… Discuţiile rafinate cu un spirit dominat de neliniştea căutării esenţelor, farmecul ideilor pe care le formula spontan şi, pe care – vrând-nevrând – le-am şi notat atunci, de teama de-a nu se pierde, bucuria de a-l asculta cum se „descoperă„ – parcă mirat de sine! – a făcut ca versurile pe care le compunea spontan să capete contur imediat în limba engleză… Atunci am elaborat primele stihuiri în engleză – am tradus direct, fără nici un fel de dificultate – cuvintele se înlănţuiau firesc şi căpătau distincţie şi precizie… şi ne-am promis că vom elabora o ediţie a operelor sale în engleză… În discutiile cu acest om a existat tot timpul o candoare, o eleganţă, o frumuseţe şi, parcă, un oarecare regret… şi acum, îmi pare teribil de rău că nu-i pot dezvălui frumuseţea versurilor în limba engleză decât „prea târziu”… Poetul nu mai este printre noi pentru a se bucura de farmecul poemelor traduse în limba lui Shakespeare. Dar… poate că… acesta este un mic paragraf dintr-un testament nescris, pe care va trebui să-l duc la îndeplinire. şi, cine ştie? … între toate, rămân doar cuvintele… calde… fragile, grăbite… uneori neînţelese – dar pline de-nţeles:

 

Words remain…

 

People invade their destinies,

Govern the disorder

And end up surrendering

To the Origin, to the Universe…

 

The poet runs away from the real, loving it,

Coming back to it, every now and then

In order to recreate it…

Words stay strange witnesses.

 

In the presence of the god you are arguing,

You’re arguing with yourself, with your own spirit,

When you leave for the worlds on high

Your wings burn so many times,

Enlightening you!

Cuvintele rămân

 

„Oamenii invadează destinul,

Guvernează dezordinea

şi sfârşesc prin a se supune

Originii, Universului…

 

Poetul fuge de real, iubindu-l;

Se-ntoarce, din când în când

Spre a-l recrea…

Cuvintele rămân martori stranii.

 

În prezenţa zeului te cerţi,

Te cerţi cu tine, cu spiritul tău…

Când pleci în lumea înalturilor

Aripile-ţi ard de-atâtea ori,

Luminându-te!”

 

Niciun comentariu pana acum.

Fii primul care lasa un comentariu.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *