Mănăstirile salvează turismul din Moldova

Text :  Maura Anghel

Pelerini de plăcere
Cunoscută pentru tradiţiile şi zonele sale frumoase, Moldova a avut anul trecut mai puţini turişti decât în alţi ani. Cauza este legată de criza economică, dar şi de infrastructură, care lasă de dorit, dar şi de servicii şi de modul lor de promovare. Degeaba avem zone turistice dacă nu ştim să le promovăm. Este clar că avem nevoie de strategii coerente, de acţiuni cu care să ieşim mereu în faţă pentru că străinii să poată cunoaşte toate frumuseţile Moldovei, care ar putea fi mereu o destinaţie turistică râvnită.

Maramureşul bate Bucovina
Suceava a pierdut teren în faţa judeţului vecin, Maramureş. Turiştii străini par a nu mai fi atraşi de zona Bucovinei la fel ca în ceilalţi ani, iar cauza s-ar regăsi în promovarea mai agresivă a maramureşenilor, dar şi în tarifele hoteliere mai mici. Dacă în urmă cu trei ani mănăstirile din nordul Moldovei erau la mare căutare, anul trecut turiştii au preferat Cimitirul vesel. Ghizii nu par a fi uimiţi de preferinţele turiştilor, ba chiar consideră că este normal ca vizitatorii străini să opteze pentru zona Maramureşului. „Sunt trei ani de când turiştii au început să opteze pentru Maramureş în defavoarea mănăstirilor bucovinene. Drumurile la noi sunt foarte proaste, iar turiştii au constatat acest lucru ori au aflat de la alţii. Maramureşenii au o campanie de promovare a turismului mai agresivă. Omul de rând ştie să câştige bani din turism. Sunt sate întregi unde oamenii le-au pregătit vizitatorilor camere. Tarifele sunt mici, iar gazdele sunt primitoare. Turiştii sunt serviţi cu bucate tradiţionale. O cameră în sistem demipensiune, ceea ce înseamnă cazare şi micul dejun, costă între 18 şi 20 de euro pe noapte de persoană, în timp ce în Bucovina aceleaşi servicii sunt vândute cu tarife de 25-30 de euro pe noapte de persoană”, ne-a declarat Ciprian Ş., ghid turistic. El a mai atras atenţia asupra evenimentelor “puţine” care sunt organizate în Bucovina. “Nu avem un calendar al evenimentelor. Nu avem evenimente. Cât poţi să te uiţi la mănăstiri?”, se întreabă ghidul. În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat ca şase proiecte care vizează promovarea turismului în Bucovina vor fi depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est pentru a obţine finanţare europeană. Toate aceste proiecte au ca scop relansarea turismului în Bucovina prin promovarea produselor proprii. Lista proiectelor include „Crăciun în Bucovina”, „Paştele în Bucovina”, „Promovarea turismului religios”, „Hora Bucovinei”, „Festivalul de Artă Medievală” şi „Pelerini în Bucovina”. Preşedintele CJ doreşte ca şi în acest an, de Paşte, să fie adusă Lumina Sfântă de la Ierusalim la Suceava. El a spus că va
solicita şi binecuvântarea Patriarhului BOR, Prea Fericitul Daniel, dar şi a Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen Suceveanul. „Trebuie să existe continuitate”, a spus Gheorghe Flutur, făcând referire la acţiunile derulate anul trecut în perioada sărbătorilor pascale.
Mănăstirile, principala atracţie
De la Neamţ, părerile sunt altele. „Nord–estul ţării este o zonă cunoscută de către turiştii români, dar şi de cei străini, mai ales pentru mănăstiri, care atrag foarte mult. Turiştii străini, cel puţin cei care participă la circuitele culturale în România, sunt oameni informaţi şi vin în Moldova ca să vadă patrimoniul cultural istoric, dar şi frumuseţile naturale. Toate aceste atracţii îi fac să treacă uşor peste diferenţele de confort, cel puţin în materie de infrastructură”, ne-a spus Monica Botez, manager al Agenţiei de Turism AS din Piatra Neamţ.
Dezvoltarea turismul este unul dintre obiectivele prioritare pentru Consiliul Judeţean, care a pus la punct o strategie viabilă pentru introducerea Neamţului într-un circuit turistic naţional şi internaţional. Un obiectiv major este dezvoltarea infrastructurii pentru asigurarea accesului către obiectivele turistice. În ultimi ani, prioritară a fost alocarea fondurilor pentru aceste drumuri, au fost amenajate parcări şi spaţii de campare de-a lungul drumurilor judeţene situate în zone turistice, iar intrările în judeţul Neamţ au fost reabilitate. CJ Neamţ lucrează la o serie de proiecte cu finanţare externă pentru facilitarea dezvoltării turismului, cum ar fi modernizarea unor tronsoane de drum. Pe aceeaşi linie se înscriu şi proiectele „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Neamţ”, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare şi a staţiilor de epurare din judeţul Neamţ, amenajarea în scop turistic a ariei protejate Lacul Cuejdel din comuna Gîrcina – în parteneriat cu Consiliile Local Piatra Neamţ şi Gîrcina . Unul dintre cele mai importante obiective din judeţ, Cetatea Neamţului, a fost finalizat după ce a trecut printr-un proces de restaurare, în baza unui proiect ce a beneficiat de o finanţare de 3 milioane de euro. Printre proiecte se numără şi unul în parteneriat cu Primăria Piatra Neamţ de „Restaurare şi punere în valoare a zonei istorice şi culturale Curtea Domnească” prin care vor fi reabilitate: Teatrul Tineretului, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Turnul lui Ştefan cel Mare.
Care turism?
La Botoşani, agenţiile de turism promovează mai degrabă exodul localnicilor către alte judeţe decât zona. La iniţiativa conducerii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional s-a încercat promovarea obiectivelor importante, în ideea de a atrage vizitatori, dar şi de a antrena agenţiile de turism. Cu fonduri de la ministerul de resort, s-a editat broşura „Trasee turistice culturale”, care reflectă reţeaua din judeţ. Broşurile au fost puse cu generozitate la dispoziţia agenţiilor de turism şi hotelurilor. S-a realizat şi un CD, un gen de carte de vizită în imagini, care cuprinde valorile patrimoniului local, de la conace, lăcaşe vechi de cult, cărţi deosebite, la rezervaţii naturale. Şi aceste colecţii de imagini au ajuns pe birourile direcţiilor de cultură din ţară, la minister, fiind oferite vizitatorilor care au trecut pe aici cu ocazia diverselor manifestări. Cu toate că s-au investit bani, muncă, pasiune, efectele întârzie să apară, din păcate nefiind vorba în acest moment de un interes vădit faţă de ţinutul unde s-a născut Mihai Eminescu.
Turismul în judeţul Vaslui este ca şi inexistent. Cei care poposesc pe aceste meleaguri nu prea au cu ce să-şi încânte ochii fiindcă nu este nimic amenajat. Conducerea CJ Vaslui îşi doreşte să includă într-un circuit turistic o parte din mănăstirile judeţului, dar deocamdată totul este în stare de dorinţă. La fel şi autorităţile locale, îşi doresc să pună la punct Parcul „Curţile Domneşti”, în jurul Bisericii „Sfântul Ioan”, construită de Ştefan cel Mare, dar nu au încă fonduri suficiente.
* * *
Până aici, Moldova seamănă cu o fată frumoasă, de care peţitorii nu prea ştiu. Degeaba avem locuri frumoase şi tradiţii dacă nu sunt bine valorificate. Turiştii străini cunosc nord-estul ţării doar prin prisma lăcaşurilor de cult, dar poate ar trebui să le arătăm că există mult mai multe lucruri ce merită admirate. Este nevoie de mai multă iniţiativă şi de proiecte mult mai dinamice, prin care cu siguranţă vom atrage turişti dispuşi să petreacă şi să-şi lase banii în Moldova.

http://www.evenimentul.ro/articol/pelerini-de-placere.html