AJTR
Nume romanesti pe cer Nume romanesti pe cer
Text: Simona Lazar, Tudor Cires Oamenii de rând lasă în urma lor un nume scris pe o piatră; unii dintre ei pe o carte.... Nume romanesti pe cer

Text: Simona Lazar, Tudor Cires

Oamenii de rând lasă în urma lor un nume scris pe o piatră; unii dintre ei pe o carte. De la unii începe istoria, cu alţii se termină. Câţiva, foarte puţini, cei aleşi, îşi urcă numele pe o stea. Românii au steaua lor şi ea se numeşte: Eminescu, poetul de la a cărui naştere aniversăm azi 163 de ani.
De câţiva ani, pe planeta Mercur – aflată la cea mai mică distanţă de Soare, există un loc numit: Craterul Eminescu. Acesta a fost studiat de sonda spaţială Messenger în 2008, iar cercetările au fost prezentate de către specialiştii NASA la cea de a 41-a întâlnire a “Lunar and Planetary Science Conference”, din 2010. Echipa Messenger a fost, de altfel, cea care a propus acest nume la International Astronomical Union (IAU) – singurul organism abilitat să oficializeze denumirile corpurilor cereşti. Motivaţia a fost simplă şi clară: “Craterul a fost numit în onoarea lui Mihai Eminescu, un poet desăvârşit şi influent, care până astăzi este considerat poetul naţional al României”, scrie pe site-ul NASA. Mihai Eminescu nu este însă singur “printre stele”. Şi alte nume româneşti sunt răspândie în Galaxie.

Cum sunt botezate corpurile cereşti?

Fiind curioşi să aflăm “cum sunt botezate stelele?”, am rugat-o pe dna Magda Stavinschi, reputat astronom (între anii 1990 şi 2005, domnia sa a condus, de altfel, şi Institutul de Astronomie al Academiei Române), să ne dea câteva lămuriri. Mai întâi am aflat că stelele nu au nume – “se foloseşte un indicativ, care este precedat de anul descoperirii lor” –, nume au însă celelalte corpuri cereşti: planetele, asteroizii, cometele, ca şi formele de relief de pe acestea. “Înainte exista o formulă foarte corectă: erau solicitate institutele naţionale, comitetele naţionale de astronomie, care făceau mai multe propuneri şi, dintre ele, unele erau acceptate. Astăzi, pentru că s-a înmulţit numărul obiectelor spaţiale care pot fi botezate, face propuneri cine vrea şi cine nu vrea, nu mai există o rigoare. Să vă povestesc o întâmplare de-acum câţiva ani: înainte nu puteai să propui decât numele unei persoane decedate, acum regula s-a schimbat şi cineva, din Rusia, a propus numele cuiva foarte cunoscut, care s-a dovedit că era un mare escroc”.

Nume româneşti pe cer

Doamna Magda Stavinschi ne spune că primul român care a primit un nume în spaţiu a fost Spiru Haret. Se întâmpla în anul 1970. “Este un crater de pe faţa nevăzută a Lunii. Dar să vă istorisesc ceva despre acest Crater Haret… Înainte de 1989 am vrut să vorbesc într-o emisiune de televiziune despre el şi mi-au spus: «Să nu pomeniţi numele de Haret, dacă îl spuneţi, tăiem». «Bine, atunci am să vorbesc despre asteroidul Constantin Pârvulescu»… Haret era indezirabil într-o anume perioadă din comunism, deşi el murise în 1912. Pârvulescu era unul dintre marii noştri astronomi interbelici, dar mai exista un alt Pârvulescu, unul dintre fondatorii Partidului Comunist, iar ei, la televiziune, făceau această confuzie”. (Ironia face că Pârvulescu a fost ulterior unul dintre criticii la scenă deschisă ai lui Ceauşescu.)

Dar să vedem ce alte nume româneşti hălăduiesc în spaţiu. Mai mulţi asteroizi poarte numele unor astronomi români. Pe Marte avem: craterele Iazu (2006) şi Batoş (1976) – numele a două localităţi româneşti – şi Valea Rhabon (1988) – Rhabon fiind numele antic al râului Jiu. Pe Lună: Montes Carpatus (1961). Pe Venus: patera Darclée (2006) – soprana Hariclea Darclée, craterul Văcărescu (1994) – poeta Elena Văcărescu, precum şi câteva nume proprii româneşti: craterele Esterica (2003), Zina (1985), Veta (1997), Natalia (1985) şi Irinuca (1997). “Pentru Venus, am propus mai multe nume de românce celebre, pentru că Venus e asociată cu dragostea şi cu femeia”, ne spune dna Magda Stavinschi.

În ce-l priveşte pe Eminescu: “E bine că el are un nume undeva, chiar şi pe Mercur, cu toate că l-aş fi vrut mai degrabă asociat cu planeta Venus. Dar ştiţi ce e curios? – şi am spus-o şi astă-vară, când a avut loc tranzitul planetei Venus prin faţa Soarelui – pe Eminescu şi pe Ştefan Micle îi leagă nu doar Veronica Micle, ci şi… Luceafărul. Pe 9 decembrie 1874, tranzitul planetei Venus a fost observat pentru prima dată de către profesorul Ştefan Micle şi de Neculai Culianu, bunicul lui Ioan Petru Culianu. E… coincidenţa coincidenţelor!”.

Astronomie şi cosmologie

Femeia şi stelele. Da, acestea i-au unit pe cei doi mari bărbaţi din viaţa Veronicăi Micle: strălucirea “blondelor plete” şi… astronomia. Profesor de ştiinţe exacte – chimie şi fizică – Ştefan Micle a fost interesat de astronomie. La fel şi Eminescu. În capitala Germaniei, studia – pe lângă istorie, filosofie, matematică şi politică – astronomia. A fost interesat de legile mişcărilor corpurilor cereşti, de legea atracţiei universale. Între manuscrisele rămase din acea epocă, el descrie poziţia “planetei albastre” în sistemul solar. Dar cele mai interesante observaţii sunt cele care au fost capsulate în taina versului. Legătura dintre astronomie, cosmologie şi poezie e puternică şi vizibilă. El descrie, în “Luceafărul”, de exemplu: conservarea energiei: “Din sânul veşnicului ieri,/ Trăieşte azi ce moare/ Un soare de s-ar stinge-n cer/ Se-aprinde iarăşi soare”; găurile negre: “Căci unde-ajunge nu-i hotar,/ Nici ochi spre a cunoaşte,/ Şi vremea-ncearcă în zadar,/ Din goluri a se naşte”; iar în poemul “La steaua”, intuieşte Teoria Relativităţii, pe care Albert Einstein abia câteva decenii mai târziu o va defini. “La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă./ Poate demult s-a stins în drum/ În depărtări albastre,/ Iar raza ei abia acum/ Luci vederii noastre”.

Sursa: Jurnalul National, 15.01.2013

  • Tiberiu

    15 ianuarie 2013 #1 Author

    Eminescu a fost, este si va ramane „poetul nepereche”…

    Răspunde

  • Mihai K.

    15 ianuarie 2013 #2 Author

    Cu permisiunea d-voastra mai adaug doua nume romanesti pe teritoriul Lunii.
    In acelasi complex MONTES CARPATUS apar denumirile PIETROSUL BAY – Golful Pietrosul si CAP BANAT – PROMONTORIUM BANAT – Capul Banat, date de catre Johann Nepomuk KRIEGER si Rudolf KONIG, supusi austrieci , buni cunoscatori si iubitori ai Carpatilor Europei, dand mai multe nume din Carpati diverselor forme de relief ale Carpatilor Lunii, subdiviziune a Monthes RIPHAEUS.

    Răspunde

  • Flora

    13 februarie 2013 #3 Author

    Ceea ce am remarcat din prima a fost ca planetele Pluto , Venus si Mercur sunt toate la grade sensibile. Pluto si Venus la 28 de grade, iar Mercur la 0 grade.”: Situaţiile cruciale, de criză sunt caracteristice poziţionării planetelor pe cuspidă. Tot în acest context apare extremismul, trecerea de la o stare la alta, acţiunile nebuneşti.Frica în aceste situaţii poate fi cel mai mare duşman deoarece dispersează mintea omului. Descumpănirea, disperarea, groaza inhibă fiinţa ajungându-se adeseori la hotărâri şi judecăţi greşite. O altă greşeală care se mai face este că în situaţiile de criză se aşteaptă ajutor din exterior, de la ceilalţi uitând să facă măcar vreun mic efort pentru el.”Iar din hartile momentelor importante ale Veronicai am observat ca intotdeauna una sau doua din aceste planete este tranzitata…Nu am putut sa nu remarc nici axa berbec- balanta interceptata in casele I-VII, cu saturn si iuno in opozitie pe ea.Am citit undeva ca o axa interceptata in I-VII arata un suflet care nu s-a mai incarnat de f mult timp, de aceea se simte debusolat, si isi gaseste destul de greu drumul si sensul…NN retrograd- arata repetarea scopului din ultima incarnare, iar faptul ca Nodurile sunt pe axa VI-XII, indica o existenta grea, cu multe incercari, avand ca scop purificarea sufletului pt evolutia sa spirituala.Iar Kiron in 9 in sag mi se pare ca vine in intampinarea acestei evolutii.Si poate cu atat mai mult, cu cat este in opozitie cu conj Venus /mercur intr-o pozitionare atat de speciala.Multe teste, incercari dificile, in concluzie…Ce credeti, se sustin observatiile mele?

    Răspunde

  • Mihai N.

    28 mai 2013 #4 Author

    Oare alte finte de pe alte planete au dat vreun nume planetei noastre Tarra ? Si daca da oare cum ii zice ?

    Răspunde

  • Zamfir

    28 august 2013 #5 Author

    De craterul Spiru Haret de pe Lună, ştiam. Dar, de Eminescu, de pe Mercur, acum aflu. Mulţumesc.

    Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *