AJTR
24 Ianuarie 24 Ianuarie
De data asta nu stăruim asupra Domnitorului Al. I. Cuza, la fel cum nu fandăm cu gândul nici spre Iași, București ori Focșani, locuri... 24 Ianuarie

Text și foto: Matei O. BROT

De data asta nu stăruim asupra Domnitorului Al. I. Cuza, la fel cum nu fandăm cu gândul nici spre Iași, București ori Focșani, locuri atât de legate de Unirea Moldovei cu Țara Românească. De fapt, nu vrem să face uz de prea multe vorbe (într-o țară în care cuvântul ajuns să nu mai fie cuvânt)… Facem loc, în primul rând, unui grupaj de fotografii. (Un reportaj amplu urmând să apară luna viitoare în revista România pitorească, aflată la numărul 500 al aparițiilor sale).

Desigur, intenția noastră este de a omagia evenimentul petrecut la 24 Ianuarie 1859, fundamental pentru evoluția statalității românești. Se poate un asemenea demers cu niște imagini care prezintă o realitate catastrofală? Puteți spune că la noi se poate orice… În ce ne privește, este vorba, mai degrabă, de o formă de protest. Va stârni el un cât de mic efect în rândul celor care au distrus cu maximă bestialitate această Țară?

N-avem răspuns, atâta vreme cât un „istoric” de sorginte minoritară – Lucian Boia – lucrează cu înflăcărare cominternistă la mânjirea cu rahat roșu – scuzați expresia – a valorilor românești, a identității naționale. Și nu își molfăie hăbăucirea degeaba, decorarea lui tocmai fiind anunțată la Budapesta, Moscova urmând să anunțe și ea recompensele. Desigur, doar cele la vedere… Ei bine, tot acest lichelism ordinar este întreținut de Editura  Humanitas (fosta Editură Politică), extrem de generoasă în a tipări aberațiile antiromânești ale lui L. Boia… Dar asta este altă poveste.

Dar să ne întoarcem la 24 Ianuarie. Fotografiile pe care le-am selectat, realizate la sfârșitul verii anului trecut, aduc în prim-plan Conacul de la Solești – Vaslui. Este o zidire realizată la începutul veacului al XIX-a de logofătul Iordachi Rosetti-Solescu și soția sa Catinca (Ecaterina), nepoata lui Dumitrache Sturza, întemeietorul castelului de la Miclăușeni-Iași. Iordachi și Catinca sunt părinții Elenei Cuza, prima Doamnă a României. Dar și ai lui Theodor Rosetti – prefect al Vasluiului, ministru și prim-ministru al României, membru fondator al faimoasei Societăți Junimea, Membru de Onoare al Academiei etc. – ca și ai lui Dumitru Rosetti, fost și el ministru. Toți trei – personalități cu totul și cu totul remarcabile – și-au petrecut copilăria la Conacul din Solești… Mai mult, Elena Doamna, o veritabilă martiră, a dorit să fie înmormântată la conac, mai exact în curtea bisericii, ctitorită tot de părinții ei. Ceea ce s-a și întâmplat în 1909… Cu o educație aparte și o noblețe sufletească fără seamăn, actele de caritate ale Elenei Cuza au stârnit recunoștința și admirația unor generații întregi. A fost, dacă se poate spune așa, o exemplară precursoare a reginelor Elisabeta și Maria. Vom reveni asupra faptelor cu care s-a învrednicit și înnobilat Prima Doamnă a României.

Nu știu dacă fotografiile ilustrează însă cu adevărat starea dezastruoasă în care se găsește la această oră Conacul de la Solești. Văzându-l, rămâi cutremurat de nesimțirea fără margini, de neobrăzarea celor care au făcut posibilă această imensă batjocură față de un sfânt simbol al României. Chiar nu mai există nici un pic de rușine? Există personalități care nu mai aparțin doar familiilor lor, tot așa și unele zidiri ori monumente care, dincolo de tot felul justificări, aparțin patrimoniului național. Să ni se fi spălat creierul chiar în așa măsură încât alunecăm definitiv în barbarie?