Ceramica din casele boierești – o experiență la Vâlcea

Prin intermediul ceramicii din Vâlcea descoperim locuri mai puțin promovate care păstrează parfumul vremurilor de demult.

Ceramica din secolul XIX care se folosea în casele boierești nu o găsim de obicei în muzeele dedicate artei tradiționale.

Conacul Bălcescu, singurul muzeu din România dedicat memoriei lui Nicolae Bălcescu (1819-1852), un european de elită.

Nicolae Bălcescu este fruntașul revoluției din 1848. A fost elev al Colegiului Sfântu Sava din București și a avut o atracție deosebită pentru istorie. Studiază istoria în Franța și se înscrie în Societatea Studenților Români din Paris. În februarie 1848 participă la revoluția de la Paris. Tinerii români recunoșteau în Franța un model politic și cultural. Revoluția Franceză a declanșat revolte în restul Europei. Nicolae Bălcescu s-a întors în București pentru a participa la revoluția din 11 iunie 1848. Revoluția este înăbușită și este nevoit să plece în exil. În 1851 înființează la Paris Junimea română, societate politică și culturală a tinerilor. În Paris scrie lucrarea Românii supt Mihai Voievod Viteazul.

Lupta marelui patriot Nicolae Bălcescu pentru modernizarea țării, împroprietărirea țăranilor și vot universal nu a fost în zadar. Astăzi ca un omagiu, la poarta din lemn a casei sale flutură în vânt steagul României alături de steagul Uniunii Europene.

Conacul Bălcescu, o structură arhitectonică din 1824, îmbină stilul gotic cu cel brâncovenesc. Foișorul, un corp central și altul cu două etaje sunt înconjurate de un parc. Totul în jur amintește atmosfera boemă a secolului al XIX-lea.

Biroul său, salonul literar, sufrageria și un dormitor, sunt locurile în care Nicolae Bălcescu primea oaspeți. Piese din mobilier Biedermeier, oglinzi venețiene, tablouri, fotografii, covoare oltenești și ceramica vremii arată statutul familiei.

O masă mare în centru înconjurată de policioare pe care sunt așezate farfurii de ceramică emailate te poartă în alte vremuri.

Ceramica din casele boierești din Vâlcea impresionează. Modelele și modul de lucru atrag imediat atenția. Există o armonie a culorilor care luminează întreg spațiul. Pe un perete un dulap sculptat din lemn cu uși mari păstrează înăuntru alte farfurii. Finețea execuției te îndeamnă să afli mai multe despre viața de zi cu zi a familiei și evenimentele care aveau loc la Conac.

În partea a doua a expoziției, patru camere prezintă documente din timpul anilor în care Nicolae Bălcescu a studiat la Paris, din timpul revoluției, o copie a sigiliului său folosit ca secretar al guvernului revoluționar și tricolorul.

Parcul care înconjoară conacul adăpostește o bisericuță din lemn. Este un loc liniștit în care se aud păsările.

Conacul a rămas în administrarea familiei până în 1948. Atunci, strănepotul lui Nicolae Bălcescu, Radu Mandrea, donează statului român întreaga avere de pe valea Topologului. Sunt multe familii în Oltenia care au iubit aceste locuri și-au dedicat viața țării și au lăsat statului averea lor.

Conacul Bălcescu are poarta larg deschisă pentru vizitatori. Muzeografii sunt din zonă, cunosc istoria locurilor și povestesc cu dragoste despre acele timpuri.

Ceramica din casele boierești din Oltenia merită să fie integrată în proiecte culturale și prezentată în orașele importante din întreaga țară.

Ceramica de Horezu, este inclusă în lista Patrimoniului Cultural Imaterial Unesco. În satul Olari casele sunt frumos împodobite și meșterii olari așteaptă turiștii să le treacă pragul.

Pe mesele restaurantelor din România se află doar veselă cumpărată din marile lanțuri de magazine. În 2014 am inițiat un proiect de promovare a ceramicii autentice încărcată de simboluri, în restaurantele din Craiova. Acest proiect invită oaspeții care vizitează orașul să descopere prin intermediul ceramicii, istoria acestor locuri.

Primul pas a fost să promovez ceramica de Horezu. Am vizitat muzee, am cunoscut muzeografi, directorii restaurantelor din oraș și olari din Horezu. Mi-am dorit să colaborez cu un designer și un ceramist. Așa a luat naștere un produs contemporan cu o identitate recognoscibilă, interpretarea simbolului „Cocoșul de Horezu” în viziunea designerului Adrian Oianu. Ceramica de Horezu merită să fie cunoscută de străinii care vizitează orașul cu ocazia Festivalului Shakespeare și a altor evenimente culturale.

Horezu, Comuna Nicolae Bălcescu, Lungești, Drăgășani, toate sunt în aceeași zonă. Lungești este recunoscută datorită ceramicii de Lungești. Apreciată la târgurile din întreaga țară poate fi descoperită la ea acasă sau într-un loc de vis, pe malul Oltului, integrată într-o poveste.

„Istoria podgoriilor din Drăgăşani de peste trei secole și povestea soiurilor tradiționale Crâmpoșie, Tămâioasă Românească, Novac şi Negru de Drăgăşani, prezintă începutul unei călătorii în istoria vinului românesc. Cramele din zonă oferă turiștilor vizite ghidate in vie si in crama urmate de degustări de vinuri însoțite de mâncarea tradițională.

În 2012, Oliver Bauer a construit propria cramă alături de crama Știrbey, decorată cu plante cățărătoare și aranjamente florale de toată frumusețea. Este o plăcere să vizitezi acum ambele crame aflate pe malul Oltului și să îl asculți povestind despre Crampoșie, Tămâioasă Românească, Novac și Negru de Drăgășani. O zi întreagă poți petrece acolo. Aici am întâlnit ceramica de Lungești, integrată într-o poveste. La o degustare de vinuri însoțită de mâncarea tradițională și istoria locurilor spusă în faptul serii.

Este un peisaj de vis, malul Oltului pare atât de aproape. Pe deal mesele sunt pregătite pentru degustare, vesela din ceramica de Lungești este alături de pahare elegante de vin. Crâmpoşie Selecționată, Rose-Negru de Drăgășani însoțite de bucate alese româneşti.

Afară începuse să apună soarele, totul în jur arăta ca într-un basm. O degustare în acest moment al zilei nu am mai trăit vreodată. Eleganța vaselor din Ceramica de Lungești atrage toate privirile și merită să fie promovată în restaurante sau in alte proiecte culturale.

Conacul Bălcescu, Horezu, Lungești și Drăgășani, oferă vizitatorilor experiențe construite în jurul tradițiilor. Îmi doresc să crească nivelul de informare despre județul Vâlcea și să schimbăm percepția celor din jur. Toate aceste locuri autentice merită să fie cunoscute.