Ia românească și pasărea măiastră în zborul lor  spre infinit

În fiecare an, pe 24 iunie, românii din toate colțurile lumii sărbătoresc Ziua Internațională a Iei, un simbol al identității și tradițiilor românești. În preajma acestei sărbători, în zilele de 22 și 23 iunie, la Hobița, în comuna Peștișani, județul Gorj, a avut loc Festivalul „România Autentică”. Acest eveniment cultural de referință, ajuns la cea de-a șaptea ediție, s-a desfășurat pe dealul Hobiței, la poalele pădurii, într-un loc de basm situat la doar câteva sute de metri de casa celebrului sculptor Constantin Brâncuși.

Festivalul „România Autentică” a devenit rapid un reper național, fiind cel mai mare festival de acest gen din țară și, desigur, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Oltenia. Anul acesta, aproximativ 70 de meșteri populari din întreaga țară au fost prezenți pentru a împărtăși din secretele meșteșugurilor lor și pentru a oferi produse autentice, lucrate manual. 

Meșteșugari din Vâlcea, Vrancea, Sibiu, Brașov, Prahova, București, Teleorman, Dolj,  Mureș, Cluj, Mehedinți și, bineînțeles, Gorj, și-au prezentat cu mândrie creațiile. La atelierele lor, vizitatorii au putut vedea tehnicile tradiționale de lucru și au avut ocazia să achiziționeze produse unice, de o calitate și autenticitate deosebite. Festivalul a fost o adevărată incursiune în lumea meșteșugurilor tradiționale românești, unde fiecare obiect spune o poveste și fiecare tehnică ascunde secrete străvechi.

Unul dintre punctele de atracție ale festivalului a fost Parada Portului Popular, care a avut loc duminică la ora 14:00. Plecarea a fost de la Casa Muzeu Constantin Brâncuși, iar participanții au defilat în frumoasele costume tradiționale, fiecare piesă vestimentară fiind o mărturie a bogăției și diversității culturale românești. Această paradă a fost o celebrare a frumuseții și identității naționale, un moment de mândrie pentru toți cei prezenți.

Atmosfera festivalului a fost animată de muzica populară, care a dat culoare și viață evenimentului. Localnicii din satul natal al lui Constantin Brâncuși au horit până târziu în noapte, iar ansamblul „Doina Gorjului”, faimoasă la nivel regional și național, precum și artiști renumiți, au asigurat voia bună și relaxarea în cele două zile de festival. Programul folcloric a început sâmbătă la ora 18:00 și a continuat duminică de la ora 15:00, oferind publicului momente de neuitat.

Festivalul „România Autentică” nu este doar o celebrare a iei românești, ci și un prilej de reafirmare a identității naționale. Într-o lume puternic influențată de globalizare, evenimentele de acest gen sunt esențiale pentru păstrarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor românești. Ia, cu rădăcini adânci în istoria și cultura noastră, devine astfel un adevărat ADN cultural românesc, capabil să unească românii de pretutindeni.

Festivalul „România Autentică” de la Hobița este un exemplu elocvent de păstrate și promovare într-un mod autentic și atractiv a tradițiilor și culturii. Prin intermediul meșteșugurilor, muzicii și portului popular, evenimentul reușește să aducă în prim-plan valorile autentice românești, oferindu-le o nouă viață și relevanță în contextul contemporan. Ia românească și festivalul dedicat acesteia contribuie la formarea unui adevărat brand de țară și la promovarea imaginii noastre pe plan internațional.

Un astfel de festival de mare amploare se justifică prin rolul imens pe care îl are Ia, care include trecutul în prezent în numele viitorului, eliminând granițele și sprijinind tradițiile culturale pentru a rezista trecerii timpului. Ia tradițională sau cămașa cu altiță s-a adaptat provocărilor vieții noastre moderne, fiind un dialog al prezentului cu trecutul și viitorul. O ie autentică transmite sentimente puternice, de emoție, de speranță și de bucurie celor care o poartă, indiferent de zona geografică. Ia a fost asimilată culturii românilor de pretutindeni și a fost integrată în istoria artei României. Valoarea sa artistică s-a impus pe scena internațională.  Înscrisă în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, cămașa cu altiță a plasat cu mai multă pregnanță România pe harta lumii artistice.
Locul pentru festivalul dedicat iei nu a fost ales întâmplător. 

Ia și opera lui Brâncuși în zbor comun spre infinit

Ia românească și sculpturile lui Constantin Brâncuși au rădăcini adânci în meșteșugurile și tradițiile autentice ale poporului român. Aceste două forme de artă, deși aparent diferite, își trag seva din aceleași surse culturale și spirituale, fiind ambasadori ai identității naționale și ai valorilor tradiționale.

Atât Ia cât și sculpturile lui Brâncuși sunt vectori de forță culturală, capabili să transmită mesaje puternice și să evoce emoții profunde. Ia, cu broderiile sale diverse și simbolistica sa complexă, reflectă tradițiile, credințele și valorile românești. Ea este o formă de artă care poartă cu sine istoria și sufletul poporului român. De cealaltă parte, sculpturile lui Brâncuși, cu formele lor epurate și simbolurile lor universale, depășesc granițele timpului și spațiului, reușind să atingă esența umană și să comunice direct cu sufletul privitorului.

Cele două, Ia și sculptura lui Brâncuși, îmbină într-un mod armonios vechiul cu modernitatea. Ia, deși are rădăcini adânci în tradițiile străvechi, este purtată cu mândrie și astăzi, fiind reinterpretată de designeri contemporani și apreciată pe scenele internaționale de modă. În același mod, sculpturile lui Brâncuși, deși inspirate din motive arhaice și folclorice, au fost revoluționare în timpul lor și continuă să influențeze arta modernă și contemporană.

Românii de pretutindeni își regăsesc identitatea în Ia românească și opera lui Brâncuși,  simboluri al tradiției și spiritualității românești, liantul reconectării la originile culturii tradiţionale româneşti.

Brâncuși a sculptat simboluri, iar simbolistica iei este la fel de profundă și semnificativă. În fiecare broderie a iei se regăsesc elemente ce povestesc despre viața, natura și cosmosul perceput de țăranii români. Formele geometrice, motivele florale și animaliere, toate sunt încărcate de semnificații și mesaje transmise din generație în generație. La fel, sculpturile lui Brâncuși, cum ar fi „Coloana Infinitului” sau „Pasărea Măiastră”, sunt mai mult decât simple forme; ele sunt manifestări ale unor concepte filozofice și spirituale, traduceri vizuale ale ideilor de ascensiune, libertate și eternitate.

Ia românească și sculpturile lui Constantin Brâncuși sunt două fațete ale aceleași monede culturale. Ambele își au originea în meșteșugurile și tradițiile autentice ale României și ambele au capacitatea de a transcende timpul, comunicând mesaje profunde și universale. Prin îmbinarea vechiului cu modernitatea și prin simbolurile pe care le poartă, aceste două forme de artă reușesc să păstreze vie identitatea națională și să o promoveze pe scena internațională. Într-o lume aflată în continuă schimbare, Ia și sculptura lui Brâncuși rămân constante ale culturii românești, purtând cu ele esența unui popor și a valorilor sale perene.

George NICULESCU