AJTR
O rază de cultură și artă în Focșani O rază de cultură și artă în Focșani
În periplul vrâncean al echipei AJTR din înmimata lună mai a acestui an, am respirat și aerul local al unor oameni pasionați de cultură... O rază de cultură și artă în Focșani

În periplul vrâncean al echipei AJTR din înmimata lună mai a acestui an, am respirat și aerul local al unor oameni pasionați de cultură și mândri, în același timp, de activitatea căreia i se dedică zi de zi.

La Focșani, orașul cu atmosferă tihnită și amprente istorice, ne-a întâmpinat cu mare bucurie Carmen Cazaciuc, referent informare și documentare, gazda noastră de la Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia”. Această instituţie publică de cultură, aflată azi sub autoritatea Consiliului Județean Focşani, funcţionează în clădirea cu acelaşi nume, construită din dania Maiorului Gheorghe Pastia.

D-na Cazaciuc ne-a vorbit despre misiunea echipei ateneului de a promova valorile culturale locale, îmbinându-le cu cele naţionale şi europene, animând cultura locală prin activități și programe care să ajute la o dezvoltare durabilă a regiunii, generând parteneriate şi schimburi culturale. Proiecte precum ”Sesiunile Info-Cult” sau ”Vârstele Muzicii” ajută la educaţia estetică a publicului larg prin activităţi de informare și acte artistice constante. Ateneul Popular “Mr. Gh. Pastia” este singura instituție publică de cultură din județul Vrancea care gestionează în prezent două ansambluri artistice profesioniste: Corul de Cameră ”Pastorala” şi Orchestra de Cameră ”Unirea”.

Noi am fost impresionați de frumusețea arhitecturală interioară și exterioară a clădirii și de patosul cu care ni s-a prezentat istoria edificiului și misiunea cu care angajații instituției duc înainte obiectivele inițiatorului ei. Gheorghe Pastia, focșenean patriot, filantrop cu viziune și militar decorat cu multe medalii după actele vitejești din Războiul de Independență, a inițiat și finanțat lucrările de construcție și amenajare interioară ale Ateneului. I-a pus piatra de temelie pe 29 mai 1927, în prezența unor personalități ale vremii, printre care ministrul de interne Octavian Goga, Vasile Goldiș, Petru Groza, senatori, deputați, prefecți și primari. Recepția clădirii a avut loc în 1945. Cu trei niveluri – subsol, parter și etaj – a fost construită în stil neobrâncovenesc de un grup de arhitecți în care regăsim pe Petre Antonescu, Sebastian Vasilescu, Frederich Hamel, coordonați de Ion Mincu – specialiști de faimă pentru istoria arhitecturii în România. Clădirea în care funcționează Ateneul este înscrisă în Lista monumentelor istorice. 

În ani de zile, echipa Ateneului Popular a derulat stagiuni permanente de concerte şi spectacole în domeniul muzicii culte românești şi universale – corală şi instrumentală, cultivând valori ale creaţiei contemporane şi ale artei interpretative profesioniste. 

Prin prezentări multimedia are loc informarea tinerilor pe diverse domenii: istorie, cultură, tradiţii, personalităţi, se urmăreşte conştientizarea şi punerea în valoare a culturii şi tradiţiei româneşti, crearea de punţi între tineri şi evenimente, fapte și oameni, ce au marcat istoria şi viaţa românească. Toate, pentru întărirea conştiinţei apartenenţei la neam şi ţară. Proiectele ”EU în UE” și ”Jurnal Cultural European” urmăresc dezvoltarea unei conștiințe interculturale, familiarizând elevii de gimnaziu şi liceu cu valorile, conceptele şi rigorile europene, promovând în același timp valorile româneşti în Europa prin prezentări complexe.

Iubitor de cultură și valori naționale perene, Gheorghe Pastia și-a dăruit întreaga avere și reputație publică construirii de instituții culturale de semnificație pentru Focșani. 

Ateneul Popular a fost gândit în sprijinul menținerii viabilității Teatrului „Maior Gheorghe Pastia”, ridicat de filantrop cu aproape 20 de ani înainte, în 1908 și inaugurat în 1913 drept ”templu al artei”…”așezat în centrul orașului Focșani….pentru a servi ca locaș de cultură și educație națională” – așa cum scria în testamentul său.

Pastia și-a iubit mult orașul natal. Denumit în multe scrieri „Orașul de pe Milcov”, râul pe care voievodul Ștefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova și Țara Românească în anul 1482, acesta a intrat în conștiinta oamenilor drept „orașul Unirii Principatelor” de la 1859. Mai mult decât atât, săpăturile arheologice efectuate în 1977, în sudul Focșaniului, atestă că vatra actuală a orașului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparținând culturii Cris (cca. 5000 î. Hr.).

Focșaniul de azi se bucură de o viață dinamică, de oameni talentați. Am părăsit orașul cu imaginea în minte a Pieței Unirii, străjuită de Obeliscul Unirii cu basorelief din bronz al unioniștilor, unde un moldovean și un muntean își dau mâna, vegheată de silueta protectoare a Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul”, binecuvântată de clădirea Ateneului Popular ”Mr. Gh. Pastia”, în proximitate… și cu susurul artezienei jucăușe din Grădina Publică – înființată aici încă din 1873, mângâindu-mi auzul.

Text și foto: Doina Tătaru

Galerie foto: