AJTR
Abordări strategice europene de salvare a sezonului de vară 2020 Abordări strategice europene de salvare a sezonului de vară 2020
Măsurile restrictive împotriva răspândirii COVID-19 au afectat puternic industria turismului. Potrivit Comisiei Europene, pandemia va reduce veniturile turismului global, în acest an, cu cel... Abordări strategice europene de salvare a sezonului de vară 2020

Măsurile restrictive împotriva răspândirii COVID-19 au afectat puternic industria turismului. Potrivit Comisiei Europene, pandemia va reduce veniturile turismului global, în acest an, cu cel puțin 400 de miliarde de euro. Dar, pe măsură ce ratele de infectare încep să scadă, rămâne întrebarea: cum (și când) se vor redeschide afacerile din domeniul turistic? Comisia Europeană a adoptat o strategie pentru a se asigura că guvernele statelor din blocul comunitar vor pregăti acțiuni coordonate pentru redeschiderea industriei turismului (potrivit unui document citat de Euractiv). Strategia Executivului European presupune un plan în trei pași pentru redeschiderea granițelor statelor „cu un profil similar de risc”, iar Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a redactat o listă a zonelor cu o răspândire scăzută a virusului, astfel încât măsurile de carantină din spațiul Schengen – și non-Schengen – să fie eliminate etapizat, prin respectarea reglementărilor, aceste măsuri trebuind să se aplice (și) nediscriminatoriu. Comisia Europeană are în vedere ,,impunerea unor măsuri comune de igienă și distanțare fizică odată ce serviciile de transport vor fi reluate”, ceea ce presupune o acțiune coordonată a tuturor statelor. La „Principiile generale vor susține prioritizarea reluării serviciilor de transport în toate punctele de sosire sau de plecare”, se adăugă că ,,măsurile ar trebui să fie bazate pe riscuri proporționale și limitate, ca scop și durată, la ceea ce este necesar pentru a proteja sănătatea publică”. În document este prevăzut și un plan de acțiune pentru a limita efectele unui posibil al doilea val de infecții, astfel… ,,Călătorii vor putea consulta o hartă interactivă, care va include cele mai recente controale la frontieră, măsuri și condiții de călătorie. Cetățenii vor putea să-și planifice călătoriile mai eficient și chiar să evite să călătorească, dacă este posibil”. Proiectul abordează și subiectul voucherelor de călătorie și a rambursării sumelor pentru biletele de avion. Conform legislației UE, în cazul zborurilor anulate, companiile aeriene trebuie să ofere pasagerilor o rambursare completă. Deși există și varianta oferirii unui voucher, este datoria clientului de a accepta varianta cea mai convenabilă. Aceste recomandări includ și ,,protecția împotriva insolvenței, opțiunile de transferabilitate și garanția că dacă nu vor fi folosite voucherele, clienții vor putea să ceară o returnare completă la maximum 12 luni după data la care voucherele au fost emise”. De asemenea, se stipulează că ,,protecția companiilor aeriene împotriva falimentului ar trebui organizată la nivel național”.

Un caz aparte este cel al Greciei, care ,,solicită Comisiei Europene măsuri care să pregătească redeschiderea în siguranță a frontierelor interne, într-o încercare de a-și revitaliza sectorul turismului.” Dornică să redeschidă turismul, Grecia face presiuni ca să nu existe „discriminări sau diferențieri în privința mijloacelor de călătorie”, în vederea reluării până în 15 iunie a călătoriilor între statele membre UE, ,,acolo unde este posibil”, căci ,,vom deschide turismul de la 1 iulie, iar detaliile privind demararea sezonului, inclusiv sprijinul financiar pentru industria turismului, vor fi anunțate până în 15 mai”. Turismul și industriile conexe generează aproximativ 30% din PIB-ul Greciei și au ajutat această țară să rămână pe linia de plutire în timpul crizelor financiare care au durat aproape un deceniu. Criza provocată de pandemia de coronavirus (COVID-19) a afectat semnificativ proprietarii de hoteluri, operatorii de turism, restaurantele și alte afaceri legate de turism, aproape o treime fiind îngrijorați că se confruntă cu spectrul falimentului.

O propunere și o nouă abordare privind realizarea și instituirea unor „zone verzi” a fost ridicată la nivelul Uniunii Europene, într-o versiune în premieră, apărută în VoxEU – portalul Centrului de Cercetare a Politicii Economice -, pe 30 aprilie, a.c., ca pe 5 mai, să fie publicat sub titlul ,,O abordare paneuropeană pentru salvarea turismului”, de către ,,EsadeEcPol Policy Insight (Perspective politice) | Mai 2020”, în Tourism Review Weekly Bulletin – 2020-05-11(varianta online). Autorii sunt Miquel Oliu-BartonAssociate Professor ofMathematics, UniversitéParis-Dauphine -, și Bary PradelskiAssociate Professor ofEconomics, CNRS;Associate Member, Oxford-Man Institute. De la început autorii ne atenționează: ,,Propunerea noastră ar permite Comisiei Europene să prezinte un leadership definitiv în această criză care afectează viețile a milioane de cetățeni europeni.” Redăm, aproape integral, textul propunerii de strategie paneuropeană, tradus și adaptat la logica abordării generale a problematicii: Multe state membre ale Uniunii Europene și-au lansat planurile de ieșire din criză, bazate pe regionarea situației. Pe măsură ce incidența virusului scade, mobilitatea între regiuni se va normaliza, în urma aplicării strategiei „zonării verzi”.  Ideea este simplă (în opinia autorilor): permiterea mobilității persoanelor între „zonele verzi” din diferite țări europene printr-o ,,rețea de regiuni certificate de instituții europene”. Dacă va fi bine ,,comunicată” și va prezenta suficiente garanții, această propunere ar putea salva sezonul turistic de vară [nu numai – n.a.] în sudul Europei, atenuând astfel costurile economice enorme datorate ,,închiderii” turismului internațional, care a afectat aceste țări. ,,Zonele verzi europene” (European green-zone) reprezintă un aspect unic, o oportunitate pentru UE de a demonstra un nou leadership, creând o situație win-win pentru toate țările, cu un impact pozitiv direct asupra economiei acestora și vieții a milioane de cetățeni europeni.

Industria turistică a fost deja puternic afectată de pandemia COVID-19 și o anulare literală a sezonului de vară ar împinge multe țări europene către o criză economică mai profundă. Cum majoritatea țărilor sunt încă în luptă pentru eradicarea virusului, precum și cu strategiile de ieșire ale acestora din pandemie, ne îndreptăm către o vară în care călătoriile internaționale ar putea fi – dacă nu interzise – extrem de descurajante. Astfel, restricțiile de călătorie vor afecta suplimentar economiile deja slăbite din țările Europei, cum ar fi Franța, Spania sau Italia, care se bazează pe turism mai mult decât restul țărilor din comunitatea europeană. Dincolo de efectele directe asupra produsul intern brut, acest lucru ar putea slăbi de asemenea echilibrul fragil din cadrul Uniunii Europene.”

În acest context, problema este cum să descoperim care este ,,cea mai bună strategie de ieșire din măsurile de izolare” – impusă de COVID-19 -, devenită cea mai presantă întrebare pentru toate țările europene. Franța, Italia și Spania au anunțat deja o abordare regională – dar, politicile pot varia de la un teritoriu la altul, în funcție de situația și poziția lor actuală, respectiv, față de COVID-19. Strategiile de ieșire din izolare se bazează pe „deconectarea zonelor geografice prin interzicerea deplasărilor inutile între ele”. Această abordare – ceea ce, în Franța și Spania, s-a reflectat în propunerea de zonare verde – prin etichetarea fiecărei regiuni, cu roșu (virusul nu este sub control) sau verde (virus este sub control) pentru a (se) evita răspândirea virusului pe întreg teritoriul și (pentru) a permite activității economice să repornească, mai mult la nivel local imediat, ceea ce este o măsură în plus de siguranță, în acest sens. Prin urmare – în condițiile în care o zonă este etichetată cu verde -, și măsurile sanitare, precum și restricțiile de mobilitate care sunt implicate de fiecare etichetă, trebuie a fi definite odată cu consultarea autorității sanitare respective. Așadar, este sigur că puteți să călătoriți între două zone verzi europene, la fel cum este sigur că puteți călători între două zone verzi din propria țară. Astfel, susținem că este permisă „deplasarea într-o zonă verde”, adică călătoriile între oricare două zone verzi, indiferent dacă zonele sunt în aceeași țară. Zonele verzi, astfel, ar forma „o rețea de călătorie” (Green-zone travelling network), care va evolua pe măsură ce răspândirea virusului va fi eradicată progresiv. Permisiunea deplasării într-o zonă verde – sau între zone verzi -, ar putea fi ,,cheia” pentru salvarea sectorului turistic, viabilitatea economică mai largă a mai multor țări europene și echilibrul în UE. Pe baza abordării de zonare verde (Oliu-Barton & Pradelski, 2020), se propun trei strategii:

  • Împărțirea fiecărei țări în zone (regiuni, provincii, județe, departamente, areale etc.). Aceste diviziuni ar putea fi gestionate de fiecare țară, dar, în mod independent, trebuie luate în considerare diferitele constrângeri economice și/sau politice.
  • Etichetarea acestor zone, cu roșu sau verde, se va face în funcție de situația locală, dacă virusul este sub control sau nu. Etichetele verzi trebuie să fie consecvente între țări și, prin urmare, ar trebui să fie definite prin administrarea și monitorizarea acestora, facilitate de ,,Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor”.
  • ,,Zonele verzi” vor forma în comun rețeaua europeană de călătorie pentru zonele verzi, acolo unde călătoriile – și turismul – sunt sigure și, prin urmare, sunt permise.

Strategia propusă are următoarele aspecte/avantaje sanitare, economice și politice:

  • Eradicarea răspândirii virusului: Prin diferențierea între zonele roșii și cele verzi, răspândirea virusului pe zone mari sau pe întreg teritoriul țării este minimizat. În acest caz, călătoriile în – și din –, zonele roșiiar fi limitate doar la călătoriile necesare – cum ar fi cele ale lucrătorilor-cheie (personal angajat – n.a.) – și al testărilor rigide, de rutină, ce ar fi implementate. În cazul reapariției virusului în interiorul rețelei de călătorie, în zonele verzi ar putea interveni unele riscuri, ceea ce face ca impunerea etichetelor ecologice ale UE să devină stringentă.
  • Călătoria către și dinspre zonele roșii ar fi limitată numai pentru călătoriile necesare: Strategia este un șablon și ar putea fi adaptată în funcție de anumite nevoi locale, regionale. De exemplu, poate fi utilă introducerea unei „etichete galbene” pentru zonele care prezintă niveluri scăzute de activitate a virusului, dar încă nu li se permite să se înscrie în zona verde a rețelei de călătorie, din cauza unor dovezi insuficiente de eradicare a virusului, supunând astfel întreaga rețea la o suită de riscuri.
  • Reducerea sarcinii economice: Pentru a ilustra mai concret, luați în considerare insula Mallorca, unde turismul reprezintă 45% din economia sa, cu circa 14 milioane de turiști internaționali anual, mai ales pe timp de vară. Obținerea cât mai curând posibil a ,,etichetei verzi a UE” este esențială, deoarece este parte din rețeaua europeană de călătorie din zona verde și ar putea fi cheia pentru salvarea economiei sale. În general vorbind, sectorul turistic este cel mai mare sector pentru multe țări din zona de vest și sud-europeană cu cele mai mari venituri generate în lunile de vară. Călătoriile turistice de intrare în UE, din iunie până în octombrie, reprezintă 65% din fluxul anual în Spania, 60% în Italia, 78% în Grecia și 79% în Croația. Turismul reprezintă, în aceste țări, între 11 – 25% din ocuparea forței de muncă și 12 – 30% din PIB. (Eurostat 2019).”
  Pentru comparație, în ROMÂNIA, anul 2019 a înregistrat o creștere „semnificativă” – datorită politicilor publice adoptate de către guvernanți – a ponderii turismului în PIB, ajungând-se, cu chiu cu vai, la… 2,8% ! (n.a.)  

În consecință: relansarea turismului pan-european în lunile de vară, prin prisma noii abordări, va fi probabil cel mai important factor, determinant, pentru supraviețuirea economică a mai multor țări europene.

Promovarea comunității și a identității europene

Oferirea oportunității zonelor de a-și „determina propriile posibilitățiar crea un stimulent mai puternic tuturor comunităților ca să urmeze reglementările și să contribuie activla controlul focarelor de COVID-19. Considerațiile naționalist-patriotardesunt, acum,mai puțin importante și identificarea oamenilor (mediul de afaceri din turism – n.a.) cu proiectul european arepotențial de creștere, deoarece deplasarea în zonele verzi devine posibilăindiferent cărei țări îi aparțin.Propunerea este făcută și pentru membrii non-Schengen, sau cei care nu sunt membrii UE și vor să se alăture rețelei de călătorie în zona verde.”

Planul de acțiune pentru uniunea europeană (în opinia autorilor)

Deși rolul UE a fost pus în discuție în mod repetat pe timpul pandemiei de COVID-19, n-a rezultat decât o reacție lentă și o coordonare redusă în stadiul incipient al focarului. Dar adaptând o conducere fermă CE ar trebui să se ridice la acest nivel de oportunitate. Acțiunea sa concertată ar putea defini viitorul multor țări europene. Abordarea noastră de călătorie în zona verde poate fi orchestrată doar la nivel pan-european și, într-adevăr, intră în competența CE (Tratatul Uniunii Europene, Articolul 5 §3). CE ar trebui să conducă la punerea în aplicare a etapelor 1-3 prezentate mai sus. În special, preconizăm importanța aplicării prin:

  • Zonare – Delimitarea zonelor nu ar trebui să reprezinte un obstacol politic major deoarece abordarea se bazează pe diviziunile care au fost deja implementate în mai multe țări europene, cum ar fi Spania, Franța și Italia. Țările pot, de asemenea, să opteze pentru a fi considerate ca o singură zonă, ceea ce ar putea fi relevant pentru țările mici sau pentru țările în care focarul COVID-19 este pe deplin sub control.
  • Testare – Pentru a asigura o implementare consecventă a etichetării – roșie sau verde -, o echipă de lucru atașată CE ar trebui să efectueze teste independente. Aceasta ar trebui să se concentreze asupra ariilor care au solicitat recent o etichetă verde a UE. Mai mult, este important să se facă un efort special în zonele care se bazează foarte mult pe turism în perioada de vară, cum este cazul prezentat, de exemplu, în insula Mallorca.
  • EU green label – Aceste etichete trebuie administrate de o autoritate comună a UE pentru a se asigura că sensul lor nu variază de la o țară la alta. În caz contrar, țările ar putea avea inițiativa de a-și eticheta zonele ca fiind verzi și periclitând, astfel, viabilitatea rețelei europene de călătorie din zona verde. Pentru a se evita confuziile, este de preferat ca țările să utilizeze ,,etichetele verzi din UE” pentru scopuri interne. Etichetele pan-europene evită problema fiabilității și neîncredere între țări ca raportare, numărul de teste și respectarea acestor măsuri asupra populației, care pot diferi.
  • Rețeaua de călătorie în zonele verzi (Green-zone travelling network ) – De asemenea, pentru a maximiza impactul economic ținând virusul sub control, UE ar trebui să coordoneze eforturile concertate pentru a menține operațională rețeaua de călătorie din zona verde și a se asigura că toate țările participante pun în aplicare cu strictețe regulile și protocoalele sanitare.

Concluzie (n.a.)

Zona verde de călătorie” este un argument pentru un turism prosper și de viitor.

Pe scurt, considerăm că abordarea zonării verzi – care a fost deja pusă în aplicare la nivel suveran de multe țări europene – ar putea aduce beneficii mai mari atunci când sunt utilizate la scară pan-europeană, pentru a permite deplasarea în zona verde. Concentrându-ne pe industria turismului, evidențiem importanța strategiei de ieșire din izolarea impusă de pandemia COVID-19 la nivel european. Credem cu tărie că construirea rețelei europene de călătorie în zona verde este o oportunitate unică prin care UE să își poată arăta puterea, contribuind la crearea unei situații win-win pentru toate țările membre și nepermițând ca sezonul de vară să cadă victimă pandemiei.

Articol pregătit de Mihai COPEȚCHI-KOPECKY

  • Dan Vasilescu

    16 mai 2020 #1 Author

    Pana la turism trebuie sa ne gandim la traiul de zi cu zi, de doua luni nu am
    lucrat mai nimic, dar darile la stat si salariile le-am acordat din putinele noastre
    rezerve. De unde vom suporta si costurile concediului asta este o alta mare
    problema, cu atat mai mult cu cat si costurile se vor majora in mod inerent..
    Tot cortul este de baza!

    Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *