Gostinu: Experiențe și identități dunărene

Articol din cadrul Proiectului ROBG – 502

Text: Mihai OGRINJI

În orice zi de vară, pe plaja de la Gostinu te poți aștepta la un grup de motocicliști nemți care lasă „motoarele” într-o parte, se dezbracă și se aruncă în apele Dunării, să facă o baie pe cinste. Apoi, își instalează corturile, spre a se odihni peste noapte… Și nu doar turiștii germani caută acest colț de natură neprihănită, sălbatică de-a adevăratele, ci și englezi ori de alte neamuri. De unde află ei că există plaja Gostinu, lată de aproape două terenuri de fotbal? În mod sigur din comunicările lor on-line. Așa a fost și este promovată, de vreo zece ani, fără să știm această zonă binecuvântată de Dumnezeu.

Sunt cuvintele domnului Dumitru Văcaru, primarul comunei Gostinu, cu care discutăm, laolaltă cu alte 12-14 persoane, în cadrul unei mese rotunde despre atracțiile turismului în această localitate dunăreană, dezbatere prilejuită de Proiectul ROBG-502. Gostinu, cam de un leat cu Bucureștiul, mai spune primul gospodar al localității, se află la circa 60 de kilometri de Capitala țării. Aici întoarce trenul, glumește domnia-sa: până la Oltenița, la vale, nu mai există nici o localitate…

Citește continuarea aici.