Identități și Bunătăți de la Oinacu

Articol în cadrul Proiectului ROGB-502

Text: Mihai OGRINJI

Fie de la Giurgiu – 7 km distanță, fie de la București – circa 60 km, la Oinacu se ajunge pe circulând pe drumuri bune. De la Oinacu la Dunăre situația se schimbă. Dar ce nu fac, mai exact peste câte obstacole nu sunt dispuși să treacă pescarii ori pasionații de plajă, cu nisip foarte bun, ca să ajungă la Dunăre? Fiindcă asta este realitatea: atracția irezistibilă a Oinacului poartă numele bătrânului fluviu, axa Europei, cum i s-a mai spus, sau a „opta mare” a continentului nostru, ca să ne amintim și de formularea savantului Simion Mehedinți, mare cunoscător și iubitor al „temeliei de apă” a României.

La întâlnirea petrecută la Oinacu, la etajul I al primăriei, s-a discutat îndelung nu numai despre privilegiul de a avea malul de Dunăre la o aruncătură de băț, ci și de atelierul de la Școală în care elevii urmează cursurile cu pasiune, și despre șezătorile de odinioară, care, într-un fel sau altul, pot fi reanimate, și de satul cu„5 străzi paralele și 4 perpendiculare”, și de Comasca și Braniștea, și de alte obiceiuri cărora turismul ar putea să le redeștepte de la intrarea lor totală în anonimat. Din păcate, pentru totdeauna. Acesta este, între altele, rolul binefăcător al Proiectului, al industriei ospeției, subliniat în discuțiile care au avut loc în toate cele 10 localități giurgiuvene: pe de o parte, implicarea localnicilor în activități lucrative, prin folosirea abilităților de care dispune fiecare, iar pe de altă parte, recuperarea și punerea în valoare a identității locului. O sinergie de toată isprava.

Citește continuarea aici: https://romania-pitoreasca.net/2019/11/12/identitati-si-experiente-dunarene-oinacu/