Mircea Măran. Românii din Voivodina. Istorie, demografie, identitate românească în localităţile Voivodinei. Prefaţă de Ranko Končar. Zrenianin: Editura ICRV, 2009.
- Text: Ionel ONEȚ, Rotterdam
- Foto: Virgiliu Jireghie
În urmă cu câteva luni, un fost coleg de birou mi-a dăruit o carte nouă… de 10 ani. Timpul nu mi-a permis s-o citesc cu atenție până de curând. Acum regret întârzierea.
Pentru cititorul neavizat (cazul meu), lucrarea este fascinantă, de la capitolul introductiv intitulat „Românii de Banatul sârbesc de la primele atestări până azi” până la „Lista denumirilor de localități şi corespondentul sârbesc actual”, care încheie lucrarea de 300 de pagini.
Autorul, doctor în istorie cu o teză care tratează situația românilor din Banatul sârbesc în perioada 1945-1953, a făcut o muncă colosală colectând și analizând informații şi date de ordin statistic, etnic, religios şi cultural despre 55 de localităţi din Banatul sârbesc în care au fost/ sunt înregistrați locuitori de etnie română.
Prezentarea fiecărei localităţi este structurată pe secţiuni, care se ocupă de:
- date istorice, cu menționarea celei mai vechi atestări cunoscute,
- numărul locuitorilor şi evoluţia acestui număr de-a lungul secolelor,
- biserică (inclusiv preoţii cunoscuţi),
- şcoala, cu dascălii cunoscuţi,
- viaţa culturală, cu menţionarea eventualelor publicaţii.
Acolo unde este cazul, este adăugată şi o listă cu „Personalităţi distinse” legate de localitatea respectivă.
Pentru marea majoritate a localităților, o fotografie şi o diagramă cu evoluţia populaţiei româneşti din localitatea respectivă însoţesc textul.
Din păcate, datele biografice despre autor de pe pagina 262 sunt, în speţă, date bibliografice. Lipseşte până şi anul naşterii autorului! De asemenea, lipseşte o hartă, sau măcar o schiţă, a regiunii, care să-l ajute pe cititor să se descurce (mai bine) pe plan geografic.
O amplă „Bibliografie selectivă”, două indice (unul onomastic, celălalt geografic), precum şi două rezumate (unul în sârbă, celălalt în engleză) încheie această lucrare care prezintă cititorului românofon informaţii mai puţin, sau deloc, cunoscute, legate de o populaţie despre care românul de rând abia de a auzit.
Din nefericire, situaţia acestei populaţii se deteriorează pe zi ce trece, lucru subliniat şi de autor: „Criza prezentă în ultimele două decenii a provocat noi emigrări în masă a românilor din Banatul sârbesc în Occident. Azi, străzi întregi din satele noastre sunt pustii. Majoritatea celor plecaţi nu se mai întorc (sic!) acasă, aceasta valorând în ultimul timp şi pentru cei plecaţi la aşa-zisa „muncă provizorie” în Europa Occidentală.
Toate acestea vor duce, în cazul în care aceste fenomene nu vor fi înlăturate, la continuarea acestui proces şi, constatăm cu regret, la dispariţia populaţiei românești din numeroase localităţi de la noi.” (p. 16). O perspectivă nicidecum îmbucurătoare. Însă fenomenul nu se limitează doar la populația românească.
