Editorial
de Aurel BORȘAN
Facem o călătorie înapoi, în timp. Cât de mult, nu se știe. Au fost eliminate în câteva zile obiceiuri, mecanisme de lucru, stiluri de viață, multe speranțe și planuri despre a căror existență și statu-quo nu aveam nici o îndoială. În fața unui flagel mortal pe care nu-l putem controla, suntem la fel ca strămoșii îndepărtați care au trebuit să accepte astfel de amenințări ca fapte firești ale vieții și ale morții. Această perspectivă ar trebui să stimuleze o parte din gândirea noastră critică despre ceea ce este cu adevărat important – pentru viața noastră, pentru locurile noastre preferate și pentru călătoriile noastre viitoare.
Călătoriile nu se vor opri. De când e lumea, ele au format și transmis cunoștințe, au transferat practici, au stimulat cunoașterea, au modelat societăți. Pe anumite intervale, se poate practica și călătoria virtuală sau imaginară, dar e greu să înlocuiești în întregime experiența directă, întâlnirile cu ceilalți, descoperirea de teritorii și moduri de viață noi.
Una dintre învățăturile acestei cumplite încercări este că realitatea va schimba paradigmele și în turism, iar tendințele care se întrevăd cuprind orientarea spre valorile clasice, pentru atingerea cărora călătoria nu mai e (doar) un simplu divertisment.
Turismul de tip „leisure”, turismul de masă, stimulat de dezvoltarea societăților industriale va fi greu de susținut. Nu discutăm de dispariție sau nu. Dar, în plan global, tendințele de schimbare în obiceiurile consumatorilor s-au făcut simțite de dinainte de pandemie, în sensul nevoii de personalizare a serviciilor și de relație activă cu identitățile, de includere a acestora în programele și ofertele turistice.
Ultimul barometru al OMT vorbește de tendințe emergente cum ar fi „călătoria pentru schimbare și descoperire”, „căutarea unor opțiuni sănătoase”, „turismul de mers pe jos, wellness-ul și turismul sportiv”, „călătoriile multigeneraționale”(ca rezultat al schimbărilor demografice) , iar cea mai mare creștere e previzibilă la călătoriile responsabile. Un alt material interesant – din perspectiva tendințelor și mutațiilor din turism – poate fi accesat la https://www.turismulresponsabil.ro/calatorii-responsabile-tendinte-si-statistici-2019/. Noile obiceiuri și așteptările consumatorilor includ – pe scurt – cunoașterea, educația și sănătatea.
E o perioadă în care e firesc să fim preocupat mai mult de supraviețuirea imediată. Dar fără să lucrăm la o planificare (ce cuvânt odios, nu?) pentru viitor, perioada asta poate însemna sa rămânem doar la falimente și chiar la tragedii. Lucru pentru viitor poate alimenta speranța și dezlegarea energiilor. Ar însemna însă mai multă cultură (în sensul definiției clasice) și mai puțin (sau deloc) primitivism (și) în turism.
Închei cu un citat de etapă:
„Ceea ce a realizat poporul român prin sărbători e incomensurabil… El a aplicat o metodă care s-a dovedit valabilă şi în alte împrejurări: atunci când vrei să învingi o realitate, în loc să o combați, primește-o, dar dă-i o valorificare mai adâncă și mai vitală.” (Vasile Băncilă – Duhul sărbătorii).