AJTR
Fragilitate, autoritate, ospitalitate productivă… Fragilitate, autoritate, ospitalitate productivă…
Am vorbit, nu o dată, despre dinamismul cu totul spectaculos al industriei ospitalității, despre capacitatea ieșită din comun a acestui domeniu de a crea... Fragilitate, autoritate, ospitalitate productivă…

Editorial

de Aurel BORȘAN

Am vorbit, nu o dată, despre dinamismul cu totul spectaculos al industriei ospitalității, despre capacitatea ieșită din comun a acestui domeniu de a crea locuri de muncă, plus-valoare, bunăstare. Și vom mai vorbi. Chiar vă rog să fiți siguri de asta, fiindcă, vorba cântecului, sfârșitul nu-i aici… Dincolo de dinamism, însă, pandemia prin care trecem în această perioadă ne relevă cu asupra de măsură o realitate șocantă: fragilitatea cutremurătoare a industriei fără fum și fără urme, cum o mai numeam noi până nu demult. Ca barometru fidel al evoluției societății, cu toate plusurile și minusurile ei, turismul înregistrează până la cele mai mici detalii efectele oricărei instabilități. Și, din nefericire, cel puțin în ultimele trei decenii, am avut de trecut mai multe probe ale incertitudinilor, ale nesiguranței, ale instabilității, cum spuneam. Fie că a fost vorba de nivel oarecum macro – să ne amintim de războiul din fosta Iugoslavie – ori de evenimente, să le zicem, cumva, locale: epidemii de antrax, gripă aviară, invazia algelor etc. Sunt „lebede negre” pe care nu le putem prevedea sau împiedica. Ca si acum.

 Suntem în miezul unei fragilități aprinse, ca să parafrazez un cunoscut vers, și problema se pune unde ne-a prins calamitatea și spre ce mal ne propunem să ieșim. Dacă ne propunem așa ceva.A fost la noi, în ultimii ani, la Forumul pentru Turismul Responsabil, Harold Goodwin, cel care a generat conceptul de „turism responsabil”. El lucrează cu guverne, cu organizații mondiale, regionale în materie de turism și de dezvoltare prin turism a comunităților și l-am întrebat care e părerea lui despre autoritățile de turism. Domnia-sa mi-a spus că industria ospitalității, fiind afacerea tuturor, practic nu există ministere ale turismului, dar există politici prin care potențialul local, atracțiile naturale și umane să fie puse în valoare. Asta înseamnă o politică și o înțelegere integrate la nivel de societate, fără dihotomiile stat-privat, central-local etc.

   Când a dat pandemia peste noi, ne situam, comparativ cu alte țări dezvoltate, pe ultimul loc în Europa în privința contribuției turismului nostru la PIB. O constatare simplă: țările care au rezultate foarte mari în turism n-au Minister al Turismului. Probabil, Romania are nevoie de o nouă abordare a dezvoltării prin turism. Mergem și batem un drum care nu ne duce nicăieri: suprareglementări și experimente administrative pe care alte țări le-au dat demult la o parte. Luăm ultimul experiment, cazul Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice. Nici o țară nu are o lege uniformizatoare, cum se încercă la noi, dar nu va putea fi aplicată din cauză că realitatea o refuză din simplu motiv că destinația turistică definită ca spațiu omogen natural, artitectural, etnografic etc. nu se suprapune cu Unitățile Administrative Teritoriale.

   Un program asumat de afirmare și susținere a identităților produselor și serviciilor locale e ceea ce trebuie. Evident, nu este vorba de parangheliile mascate sub diverse denumiri sau strategiile de dezvoltare copiate de pe google. Nu-i vorba nici de programe de promovare prin care se cumpără media. Ar însemna includerea în intervenții integrate a istoriei și tradițiilor, a etnografiei și potențialului natural, a educației și, evident, așa cum ne arată această perioadă grea, a noilor tehnologii.

  Este vorba, până la urmă, de acea capacitate de a înțelege ospitalitatea productivă. Care înseamnă să te sprijini pe coordonatele de bază ale istoriei, culturii, tradițiilor și ale modernității, să rostuiești un mix în beneficiul comunităților, în primul rând. O comunitate mulțumită va fi și o comunitate ospitalieră. La noi însă se discută despre bacșiș, cum impozităm bacșișul, se discută despre cum să punem vizitatori ascunși care să controleze nu știu ce, se discută despre cum punem pe prima pagină a meniului afișul ANAF-ului, despre cum descoperă antifrauda și protecția consumatorilor numai nenorociri, despre lucruri care nu au treabă cu conținutul capacității de ospitalitate a României. Ba dimpotrivă. E un fel de ostilitate și de agresivitate față de frumusețea și spiritul locurilor, față de ideea de ospitalitate. Sunt lucruri îndreptate cu grație împotriva ospitalității, care blochează practic ospitalitatea.

  Sunt multe încercări (și reușite) în sensul valorificării identităților, produselor și serviciilor locale. Că ele nu se înscriu în circuitul politico-mediatic susținut, în general, din bani publici, e altă poveste. Revenim și ne întrebăm: ce s-ar întâmpla dacă un program național ar coagula energiile și resursele pentru a pune în valoare capacitatea de ospitalitate productivă a țării?

 Să nu uităm ce spunea un foarte mare filozof (român): „decepționismul… vine din necunoaștere și lipsă de cultură”.

  • Mihai Pânzaru-PIM

    11 aprilie 2020 #1 Author

    Cum o zici matale, bobocule Aurel, n-o zice nimeni! Venceremos!

    Răspunde

  • Stancioiu Felicia

    11 aprilie 2020 #2 Author

    Da, îmi place editorialul pentru ca îmi întărește inca o dată convingerea ( pe care am afirmat-o în diferite,, ocazii”” oficiale) ca, suntem, din păcate, încă în etapa de depunere a eforturilor de convingere a tuturor susținătorilor turismului a necesității unui plan de dezvoltare a turismului. Restul (etapelor) … ar putea urma…!

    Răspunde

  • Grigorescu Gheorghe

    11 aprilie 2020 #3 Author

    Ultimile zile din aceasta saptamina de pandemie ne arata ca insfirsit AUTORITATILE s-au decis se implice in dezvoltarea turismului. Astfel institutii locale. zonale si centrale au pus umarul la dezvoltarea TURISMULUI DE MASA.prin varianta germana a ,,..capsunariadei” la care au
    pus un plus de valoare si niste ONG-uri impreuna cu
    -asociatii de propietari de mijloace de transport in comun
    -primariile din diferite localitati care au ,,auzit de aceste oprtunitati pentru a mai scapa de prea numerosii doritori de a obtine 75%din posibilUL SALARIU pe ultima luna
    -politia de circulatie care s-a implicat sa ne inregistreze nici un accident de circulatie pe nici un traseu presatabilit
    = Directiile de sanatate care prin personalul de specialitate au avut grija ca mijloacele de transport sa pastreze o,, distanta sociala”intre ele, cu conditia ca pasagerii sa nu ocupe cu bagaje mai mult de un loc in mijlocul de transport pentru a dovedi ca sunt disciplinati.
    -organele de supraveghere cu ,,TIMPANUL” au cautat sa nu cumva sa transpire cineva ca sa nu miroasa urit
    -nici massmedia nu a ,,ghicit” vreun un pont ca sa vina cu stiri de,, ultima ora.
    -in plus autoritatile de zbor impreuna cu cele granita trebuiau sa vegheze pentru un curs cit mai fluid al ,, turistilor
    – in aceste conditii avind in vedere ca toate toate autoritatile locale si centrale aveau puse la punct AVIZARILE prealabile nici cei desemnati in a veghea aplicarea Legii nu se mai putea abate dela Ordonantele ce curg aproape zilnic si au dorit sa fie un climat cit mai oprtun pentru turismul in masa.

    Răspunde

  • Gabriela Căluțiu Sonnenberg

    11 aprilie 2020 #4 Author

    Mulțumesc pentru acest punct de vedere obiectiv! Într-adevăr, și în Spania, unde turismul se scrie cu literă mare, au fost încercări de reglementări, care au eșuat lamentabil. De unde reiese că prea multe legi pot dăuna, chiar și în cazul națiunilor cu tradiție. Pe cazul concret: sub presiunea industriei hoteliere, s-au impus amenzi drastice și impozite suplimentare pentru cetățenii care închiriau pe cont propriu locuințele personale pentru turism sezonier pe coasta Mediteranei. Mulți s-au văzut nevoiți să renunțe la această sursă de venit, nesigură și dealtfel neglijabilă, ca sumă, pentru că nu mai era rentabilă, după scăderea dărilor rămânând prea puțin ca să mai merite efortul Rezultatul a fost scăderea per ansamblu a numărului de vizitatori anuali pentru turismul tip soare-mare, fapt care a contribuit la reducerea consumului din aria gastronomiei și la creșterea șomajului în rândul angajaților temporari pe timp de vară. Boomerang și învățătură de minte! O mică întrebare, din curiozitate: cine este autorul cugetării despre decepționism? Se potrivește atât de bine valului de criticanți, care acum se înghesuie să facă reproșuri tuturor guvernelor, care pasămite au reacționat prea târziu la semnele pandemiei (vezi Jos cu China, Jos cu Italia, jos cu Spania, Jos cu EU, jos cu SUA, jos cu România, dar, până la urmă, sus cu… cine?). Decepționiștii sunt toxici, nu au nicio soluție de rezolvare, nu aduc nimic pozitv sau constructiv, ceva de pus în loc… Încă odată mulțumiri pentru interesantul articol!

    Răspunde

  • Grigorescu Gheorghe

    11 aprilie 2020 #5 Author

    Ultimile zile din aceasta saptamina de pandemie ne arata ca insfirsit AUTORITATILE s-au decis se implice in dezvoltarea turismului.romanesc , Era nedemn ca sa nu respectam ORDONANTA lui Merkel
    Astfel institutii locale. zonale si centrale au pus umarul la dezvoltarea TURISMULUI DE MASA.prin varianta germana a ,,..capsunariadei” la care au
    pus un plus de valoare si niste ONG-uri impreuna cu
    -asociatii de propietari de mijloace de transport in comun,care au obtinut Autorizatii de transport persoane la un nivel de concurenta europeana
    -primariile din diferite localitati care au ,,auzit de aceste oportunitati pentru a mai scapa de prea numerosii doritori de a obtine 75%din posibilul SALARIU pe ultima luna
    -politia de circulatie care s-a implicat sa nu inregistreze nici un accident de circulatie pe nici un traseu presatabilit
    = Directiile de sanatate care prin personalul de specialitate au avut grija ca mijloacele de transport sa pastreze o,, distanta sociala”intre ele, cu conditia ca pasagerii sa nu ocupe cu bagaje mai mult de un loc in mijlocul de transport pentru a dovedi ca sunt disciplinati.
    -organele de supraveghere cu ,,TIMPANUL” au cautat sa nu cumva sa transpire cineva ca sa nu miroasa urit
    -nici massmedia nu a ,,ghicit” vreun un pont in avans, ca sa vina cu stiri de,, ultima ora.
    -in plus autoritatile de zbor impreuna cu cele de granita trebuiau sa vegheze pentru un curs cit mai fluid al ,, turistilor
    – in aceste conditii avind in vedere ca toate toate autoritatile locale si centrale aveau puse la punct AVIZARILE prealabile nici cei desemnati in a veghea aplicarea ,,Legii pentru turism de masa in timp de pandemie,, nu se mai puteau abate dela Ordonantele ce curg aproape zilnic , ca un riu cu apa proaspata de munte,si au dorit sa fie un climat cit mai silentios si oportun pentru turismul in masa.,ce se deplasau de pe dealurile jupuite de arbori.
    Se pare ca ,, Florin, care este cunoscut un ,,craisor,, a fost urmat de mai multe gasculite care au inceput sa faca galagie ca oricare pasare cind pleaca, s-au adunat frati si surori care au dorit sa participe la festin si astfel s-a rasturnat butoiul si a inundat pista de zbor motiv care a dus la intirzieri . in buna derulare atransportului celor cca 2000 de turisti.Dar cei din Cluj- Napoca au pus repede batista pe tambal, iar moldovenii care sunt cunoscuti de nemti cu sloganul,,pe aici nu se trece ,,au condus la tratative secrete la Bucuresti si astfel au venit banatenii cu slogaul lor ,,tot Banatu -ii fruncea”si au reusit sa asigure drumetia primelor loturi de turisti din cei cca 80000 care au stabilite conventii turistice

    Răspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *