AJTR
21 FEBRUARIE, ZI DEDICATĂ GHIDULUI DE TURISM!  21 FEBRUARIE, ZI DEDICATĂ GHIDULUI DE TURISM! 
Recunosc, n-am știut că există și o asemenea celebrare. Și, poate, nici n-aș fi aflat prea curând de existența ei. În general, nu mă... 21 FEBRUARIE, ZI DEDICATĂ GHIDULUI DE TURISM! 

Recunosc, n-am știut că există și o asemenea celebrare. Și, poate, nici n-aș fi aflat prea curând de existența ei. În general, nu mă pasionează acest tip de „sinaxar civil” care, prin avalanșa de „dedicații” cu care au fost încărcate zilele unui an, întrece la număr pe toți sfinții din calendarele religioase, luate la un loc. Chiar disprețuiesc pe unele dintre aceste „sărbători”. Doar două exemple: una de tradiție, prăznuită la 8 martie – bolșevică sută la sută; și o alta, recent stipulată în calendar, la mijloc de februarie, închinată… lecturii. Nu se putea afișa o idioțenie mai mare. N-am nici o îndoială că 8 martie a fost pusă la cale de niște misogini, iar ziua lecturii – de către niște semi-analfabeți. Femeia și lectura sau lectura și femeia băgate  în seamă doar în câte o singură zi pe an…

Bunul meu prieten Aurel Borșan, cu excelentul lui „Observatorul turistic” focusat pe fenomenele din industria ospitalității, este cel care mi-a dat de veste că astăzi este ziua ghidului din turism. Este, de fapt, Ziua internațională a Ghidului Turistic. Așa cum 27 septembrie este Ziua internațională a turismului, în general. Am aflat că sărbătorirea zilei de 21 februarie  a început din anul 1990 și a fost stabilită de Federația Mondială a Asociațiilor Ghizilor Turistici, înființată în anul 1985. Este vorba de o alcătuire profesională care reunește ghizi turistici individuali, asociații de ghizi turistici, instituții de învățământ, parteneri din turism etc.. Poate merită menționat și faptul că la prima zi dedicată omagierii ghidului turistic au participat reprezentanți doar din 15 țări. Din păcate, nu știu dacă țara noastră a făcut parte dintre acestea. Numai de așa ceva nu-i ardea lui Mihail Lupoi, pe atunci, prin februarie 1990. Iar astăzi, nu-mi este clar dacă și ce fel de turism mai face România…

Dincolo însă de iresponsabilitățile autorităților noastre din industria ospeției, ghizii din turism merită o prețuire maximă și permanentă. Importanța lor în reușitele tuturor „mișcărilor de grup, dar nu de puține ori chiar și individuale” atinge cote nebănuite. Desigur, nu ne amintim de ei doar într-o singură zi pe an. Și dacă îmi vine des în minte noțiunea de ghid turistic obligatoriu văd în zarea gândului atât ghidul cu două picioare, cât și pe ghidul cu două… coperți. Minunatele ghiduri de turism în care s-au ilustrat, ca autori, și nume celebre din literatura universală. De la vestitele călăuze precum Moș Butmăloi, Gelepeanu și atâția alții după ei la tinerii ghizi montani de astăzi se întinde o istorie de-a dreptul fabuloasă, asupra căreia merită să insistăm cu toată bucuria, cu tot respectul. 

Personal, îi văd acum în fața ochilor pe câțiva dintre ghizii pe care nu voi putea să-i uit vreodată: Niculae Petrescu, Botond Kiss, Radu Pontbriant. Toți trei fabuloși ghizi de Delta Dunării. Fără ei, cunoștințele, trăirile, experiențele și bucuriile mele ar fi fost, în mod sigur, mai sărace. La mulți ani tuturor ghizilor turistici, indiferent pe ce cărări – de munte, de câmpie, de ape, de oraș sau de sate – îi poartă destinul lor de învățători și salvatori!

Mihai OGRINJI

Niciun comentariu pana acum.

Fii primul care lasa un comentariu.

Adresa ta de email nu va fi publicată.