AJTR
Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ: Cronologia istoriei orașului Petrila Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ: Cronologia istoriei orașului Petrila
Fără zăbavă, prietenul nostru, al AJTR, etnologul Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ, deja oferă cititorilor săi un al doilea volum din 2021. După Nedeia din Poiana Muierii (1484-1947),... Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ: Cronologia istoriei orașului Petrila

Fără zăbavă, prietenul nostru, al AJTR, etnologul Dumitru GĂLĂȚAN-JIEȚ, deja oferă cititorilor săi un al doilea volum din 2021. După Nedeia din Poiana Muierii (1484-1947), din prima parte a anului în curs, și, mai ales, după Petrila în oglinda timpului (în colaborare), cu două ediții, în anii 2009 și 2012, și, respectiv, Petrila – vatră de istorie și tradiție românească, din 2019, acum avem în față a 31-a carte – din 2005 încoace – a fostului medic stomatolog și parcă nu ne vine a crede… Noul volum, Cronologia istoriei orașului Petrila, de la Editura „Măiastra” din Târgu Jiu, are 370 de pagini și, după obicei, include numeroase fotografii expresive, mai vechi și mai noi. Cuvântul-înainte îi aparține tot autorului. Cronologia începe chiar cu vremea… zeilor din Olimp și a epocii de piatră și este adusă la zi, evenimentele (de toate felurile, sociale, economice, politice, edilitare, culturale, sportive) „aglomerându-se”, deloc surprinzător, pe parcursul secolului al XX-lea, pe măsura apropierii de anii noștri. „Deși cartea are o destinație loco, cine știe, poate prinde bine și în alte locuri”. Chiar așa: n-ar trebui să existe intelectual și, în general, cetățean petrilean responsabil care să n-o aibă pe masa (de lucru)! Mai ales că „Petrila e o lume ce nu seamănă cu nicio aşezare posibilă, cu nimic şi nimeni de nicăiri” (Ion D. Sîrbu, filosof și scriitor; epurat și condamnat, pentru o vreme va fi nevoit să lucreze în mină). Dar ce mai este și intelectualul în ziua de astăzi?


În altă ordine de idei, zilele acestea, 1-6 septembrie, „Ziarul Exclusiv”, care apare la Petroșani, publică un documentar cuprinzător al doctorului GĂLĂȚAN-JIEȚ, despre o varietate a rasei de oi țurcane, și anume Brezele de Valea Jiului – o realitate. Ca semne distinctive, la prima vedere, au coarne mari, întoarse, asemănătoare cu ale berbecului, precum și o pată albă, care coboară din dreptul coarnelor până la limita buzei superioare, obrajii, închiși la culoare, încadrând această brezătură. De recunoscut și apreciat frumusețea sa în turele pe munte, în condițiile în care breaza poate fi întâlnită pe o arie mai largă, din Transilvania și nu numai!

Niciun comentariu pana acum.

Fii primul care lasa un comentariu.

Adresa ta de email nu va fi publicată.