AJTR
Mihai Eminescu –“Timpul”/ 1 august 1880: “Nu avem din nefericire un serviciu statistic…” Mihai Eminescu –“Timpul”/ 1 august 1880: “Nu avem din nefericire un serviciu statistic…”
Text: Andreea-Ileana Danielescu În contextul tematic al acestui prim simpozion internaţional organizat sub egida Universităţii Creştine”Dimitrie Cantemir”, am considerat interesant a face referire la... Mihai Eminescu –“Timpul”/ 1 august 1880: “Nu avem din nefericire un serviciu statistic…”

Text: Andreea-Ileana Danielescu
În contextul tematic al acestui prim simpozion internaţional organizat sub egida Universităţii Creştine”Dimitrie Cantemir”, am considerat interesant a face referire la preocupările genialului poet si ziarist Mihai Eminescu care, fiind angajat ca redactor şef al ziarului „Timpul” între 1880-1882, analiza critic şi cu mare profunzime fenomenele social-politice şi economice ale vremii. Iată ce scria Mihai Eminescu, la 1 august 1880, cu privire la sistemul statistic din timpul său:
„Nu avem din nefericire un serviciu statistic atât de exact precum îl au mai cu seamă ţările acelea cari au posedat o monarhie autoritară şi au tradiţii birocratice. Cu toate acestea pre câtă statistică există, ea nu ne arată decât regres în toate privirile , o scădere din ce în ce mai pronunţată, fie în proporţia dintre esport şi import, fie-n numărul populaţiei române din oraşe. Deşi deci acest escelent instrument de observaţie, această metodă de cercetare a fenomenelor vieţii publice e îndestul de imperfectă la noi, din cauza lipsei elementelor necesare şi a datelor exacte, cu toată imperfecţiunea lui, rezultatele apărute numai în conture sub ochii observatorului sunt atât de triste incât dovedesc, fără alte consideraţii chiar, necesitatea unei schimbări de sistem, a unei schimbări în întreaga noastră manieră de- a vedea”.
eminescu 1
Autorul remarca lipsa unui „serviciu statistic” la nivelul ţărilor cu „tradiţii birocratice”. Totuşi, evidenţele – atât cât erau ele – arătau că în România exista un regres în toate direcţiile, fie în raportul dintre export şi import, fie în înregistrarea numărului populaţiei sau al indicilor diverselor domenii şi activităţi. Metoda de cercetare şi instrumentele de observaţie a fenomenelor vieţii publice se dovedeau a fi imperfecte din cauza lipsei datelor şi „elementelor necesare”, ceea ce – concluziona Eminescu – impunea o schimbare de sistem şi de mod de analizare a fenomenelor.
Ne aflăm la 132 de ani de la observaţiile pertinente ale genialului poet şi ziarist, un mare arc peste timp, peste istorie, peste mentalităţi şi preocupări, o perioadă de enormă izbândă a progresului tehnologic, a ştiinţei în toate domeniile, a comunicării, a actului decizional bazat pe date exacte, informaţii, analize şi concluzii. Un întreg sistem metodologic complex şi logic de înregistrare şi analizare a datelor, de observare a fenomenelor din orice domeniu, ascunzând, sub aparenta sa rigiditate cifrică, o extraordinară şi atractivă aventură, mereu nouă şi plină de neprevăzut prin dinamica ei, în înţelegerea vieţii sub toate aspectele.
Iată de ce salutăm, cu tot respectul cuvenit, truda cercetătorilor, profesorilor, tuturor celor care cu răbdare, pasiune şi neostoită energie scot la lumină adevăruri incontestabile despre tot ce ne înconjoară, deschizând drumul spre noi orizonturi ale cunoaşterii.
Iată de ce suntem onoraţi că ne aflăm alături de colegii noştri de la Revista Română de Statistică pe care, cu siguranţă, Mihai Eminescu ar fi apreciat-o la vremea sa.

Citeste si aici si aici