Am venit prima oară în România în luna februarie a acestui an. Ochiul și sufletul meu persan erau obișnuite cu grandiosul, cu spectacolul peisajelor imense ale stepelor Iranului, ale Mării Caspice și ale Golfului Persic, cu dimensiunile imperiale ale clădirilor istorice somptuoase, sau ale munților cu înălțimi de peste 5.000 de metri altitudine. În plus, fiindcă provin dintr-o cultură diferită de cea europeană, mărturisesc că am ajuns în România cu anumite idei preconcepute care însă mi-au fost demontate pas cu pas de către primitoarele mele gazde…