AJTR
România la primul Congres Internațional al Tradițiilor Culinare România la primul Congres Internațional al Tradițiilor Culinare
Bucătari din 36 de țări din diferite colțuri ale lumii au participat în perioada 13-16 martie 2014 la primul Congres Internațional al Tradițiilor Culinare,... România la primul Congres Internațional al Tradițiilor Culinare

Bucătari din 36 de țări din diferite colțuri ale lumii au participat în perioada 13-16 martie 2014 la primul Congres Internațional al Tradițiilor Culinare, care a transformat Bucureștiul pentru 4 zile în capitala gastronomiei mondiale. Evenimentul s-a petrecut la hotelul Pullman din Capitală și a avut ca scop promovarea tradițiilor culinare din fiecare țară participantă, rezultatul final fiind editarea primei Enciclopedii Mondiale a Tradițiilor Culinare. Congresul a fost organizat de Asociația Culturală Euro Est Alternativ, în parteneriat cu Autoritatea Națională pentru Turism și World Association of Chefs Societies. România a fost aleasă țara gazdă pentru prima ediție a congresului deoarece “tradițiile culinare românești merită împărtășite și bucătăria românească poate echivala cu orice altă bucătărie”, ne-au declarat organizatorii evenimentului. Președintele ANT, Răzvan Filipescu, a declarat la deschiderea evenimentului că este o onoare pentru România să găzduiască un astfel de eveniment și a precizat că gastronomia ar trebui să devină un brand al României, la fel cum se întâmplă în Spania, Italia sau Grecia.

DSC_0250
Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Turismului, peste 88% dintre membrii săi consideră că gastronomia este un element strategic în definirea brandului și a imaginii destinației, iar peste 67% susțin că țara lor are propriul brand gastronomic. Gastronomia locală este un factor determinant în calitatea experienței pe care un turist o are în țara noastră.

DSC_0155

România a fost reprezentată în cadrul Congresului Internațional al Tradițiilor Culinare de la București de către mai multe echipe, din fiecare regiune istorică: Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, Transilvania de Nord și de Sud, Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea şi de Echipa Militară a României.

DSC_0244

În cadrul Congresului, fiecare țară a fost reprezentată de către o echipă alcătuită din 3 bucătari: un bucătar a susținut un discurs privind informaţiile despre preparatele tradiţionale din ţara pe care o reprezintă (istoria produselor, ingredientele, tehnica de preparare, suporturile de expunere ș.a.), iar ceilalți membri ai echipei au pregătit și prezentat preparate specifice bucătăriei lor. Fiecare echipă a pregătit 3 produse specifice țării din care provine: antreu, fel principal și desert.

DSC_0443

Ţările participante la congres au fost: Albania, Arabia Saudită, Azerbaijan, Bosnia și Hertzegovina, Bulgaria, Canada, Cipru, Coreea de Sud, Croația, Elveția, Finlanda, Grecia, Hong Kong, Japonia, India, Islanda, Israel, Italia, Liban, Malaezia, Macedonia, Malta, Mexic, Myanmar, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Singapore, Thailanda, Taiwan, Tunisia, SUA., Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

DSC_0314

La acest eveniment internațional Țara Făgărașului a fost reprezentată cu cinste de doi făgărășeni, Daniela Graură si Adrian Neag, cel care a fost de altfel și căpitanul de echipă al regiunii Transilvania de Sud (județele Hunedoara, Alba, Sibiu și Brașov ). Ei au pregătit și prezentat un meniu alcătuit dintr-un aperitiv tradițional, bazat pe ceapa roșie de Făgăraș, pastramă de berbecuț, jumeri, brânză în coajă de brad și pâine de casă cu cartofi. Felul principal prezentat a fost o rețetă bazată pe carne de vânat, mușchiuleț de căprioară cu păstârnac și gutuie. Ca și desert, făgărășenii au pregătit preparatul grâu fiert cu miere și nucă, denumit în popor drept Hrana din Postul Mare.
Celelalte echipe regionale ale României au adus în fața chefilor și executiv chefilor din străinătate preparate tradiționale cu care bucătăria românească se mândrește :
– Moldova – cighir moldovenesc, tochitură și plăcintă cu dovleac;
– Bucovina – chișcă cu hrișcă, tocinei de cartofi cu smântână și tartă cu urdă și leurdă;
– Maramureș – platou fecioresc, nupțial de Maramureș și plăcintă cu brânză de vaci;
– Banat – păturată pe crumpei, mușchiuleț de porc cu brânză de capră, păstârnac și dovleac;
– Oltenia – plăcintă cu praz, tocana pandurilor și turtă cu mălai și gem de prune;
– Transilvania de Nord – ciuperci umplute copate pe piatră, varză a la Cluj și plăcintă cu mere;
– Muntenia – plăcintă cu spanac și brânză, sărmăluțe în foi de varză cu mămăliguță și scovergi dospite;
– Dobrogea – malasolca de știucă cu ficăței și icre, pulpă de mistreț marinat cu ardei copți și nalangate dobrogene cu iaurt și fructe de pădure;
– Crișana – ciorba lu’ grofu Vermesy, friptura lotrilor și coardă cu brânză dulce;
Toate preparatele pregătite în cadrul demonstrațiilor vor fi incluse în prima Enciclopedie a Tradițiilor Culinare Mondiale, editată de către Asociația Culturală Euro Est Alternativ și va fi lansată oficial în cadrul manifestărilor găzduite de Cupa Mondială în Gastronomie ce se va desfășura în Luxembourg, în noiembrie 2014.

Adrian NEAG

Niciun comentariu pana acum.

Fii primul care lasa un comentariu.

Adresa ta de email nu va fi publicată.